38 și de la capăt

Nu-s nici prea înţeleaptă, nici mai calmă, nici prea înţelegătoare. Ba dimpotrivă: sunt încă prea vulcanică, prea revoltată şi prea visătoare.

4

38. 38 de ani şi nu prea multă minte, dacă stau bine să mă gândesc.

Nu-s nici prea înţeleaptă, nici mai calmă, nici prea înţelegătoare. Ba dimpotrivă: sunt încă prea vulcanică, prea revoltată şi prea visătoare. V-am mai spus eu – numele ăsta de familie n-a ajuns întâmplător pe certificatul meu de naştere.
Am învăţat multe şi totuşi prea puţine. E adevărat că oamenii nu se schimbă. Evoluează sau involuează, se mai cizelează sau, dimpotrivă, se înăspresc, dar de schimbat, pe fond, nu se schimbă.
Şi cu toate astea, nu-s nimic din ce mi-am imaginat a fi. Acum vreo 20 de ani eram convinsă că nu voi apuca vârsta asta. Sau că, dacă printr-o minune, mă voi apropia de 40 de ani, voi fi o ofilită sprijinită în baston şi pregătită de final. Sigur, nici vreo zână nu sunt. Mi-aş dori vreo 10 kilograme în minus, mai multă energie şi mai multă poftă de viaţă.
Dar, toate peste toate, 38-ul nu e deloc rău. E anul care va aduce poate cele mai mari provocări din viaţa mea. Anul în care voi da viaţă celui de-al doilea „copil” al meu.
Nu degeaba-s născută primăvara. E anotimpul celor mai faine lucruri din viaţa mea. Primăvara am născut cel mai deştept şi frumos copil (cra, cra, cra). Primăvara am făcut mereu cele mai mari schimbări: mi-am dat demisii (da, de mai multe ori), am început proiecte noi, iar acum am pus bazele unui business la care visez de multă vreme, dar pentru care nu găsisem partenerul potrivit.

Împreună cu Alexandra, în ziua în care am decis să devenim şi partenere.

Cu un pic mai mult de o lună în urmă însă, mai precis pe 10 martie, la petrecerea de ziua fiică-mii, a răsărit o întrebare:

  • Dar noi de ce nu facem un loc de joacă?

Iar acea întrebare şi-a primit răspunsul aproape instantaneu.

  • Ba facem! De ce să nu facem?

Doar că nu avea să fie un loc de joacă, ci o cafenea în care să-și găsească locul și copiii. Una în care adulții să nu mai simtă că fac un efort când își duc copiii la joacă, ci să le facă plăcere. Un loc de joacă în care copiii să nu simtă presiunea timpului și a adulților care se grăbesc mereu să ajungă în altă parte. Un loc în care să poți citi liniștit o carte, fie că ai un metru și-o cărămidă în înălțime sau că ești un adult disperat că nu apucă să citească mai mult de etichetele produselor când se duce la cumpărături. Un loc în care să putem organiza toate tipurile de activități care ne trec prin cap și toate tipurile de evenimente pe care ne-ar fi plăcut să le putem primi în alte părți. Povestea noastră, pe scurt, o găsiți aici. Și poate ne dați și un like la pagină, așa, să ne dați puțină încredere că o să fie bine. Frumos, promitem noi că va fi.

În mai puţin de 2 săptămâni aveam ideea, business-plan-ul şi actele depuse pentru firmă. În nicio lună găsisem locul care acoperea mare parte din cerințele noastre: spațiu suficient de generos, o curte micuță, dar suficientă pentru niște cafele băute în tihnă, la umbră și povești savuroase.

Lucrările și autorizațiile mai durează. Primele, pentru că absolut tot ce veți vedea în Olandia Play Cafe este făcut de noi, după propriile idei, de la panouri de decor la căsuțe pentru copii, de la mese la sensory board. Sperăm ca pe la începutul verii să le rezolvăm pe toate. Așa că stați cu ochii pe noi, ca să nu ratați cum ne lăudăm, cum disperăm, cum o să ne întrebăm ce-a fost în capul nostru și cum, sperăm noi, o să ne bucurăm că am reușit.

Şi nu uitaţi: dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, daţi follow şipaginii mele de Facebook.

4 COMENTARII

  1. Ce frumosss!!!! La mulți ani!!! Multe bucurii și împliniri 🙂 Felicitări pentru curaj, pentru luarea deciziilor și pentru schimbări! 🙂 Am dat like și paginii de Facebook 🙂 Vă urmăresc cu mare mare drag!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here