Cum vorbim cu o preadolescentă despre menstruație, igienă şi prima vizită la ginecolog

Subiectul poate fi abordat odată cu discuţiile despre conştientizarea transformărilor fizice, importanţa igienei personale, îngrijirea pielii. Părinţii trebuie să discute deschis, în mod natural, prin exemple personale despre etapele de maturizare fizică şi afectivă şi procesul de instalare a menstruaţiei, cantitatea de sânge pierdut, intervalul de apariţie, rolul absorbantului.

0
Foto: Pixabay

Observ cu stupoare cum femei de-o vârstă cu mine încă dau din colț în colț când vine vorba să le vorbească fetelor lor despre menstruație, fete care ar putea să se trezească în orice clipă cu ”surpriza.” Observ cu stupoare că femeile încă se tem să le explice fetelor de ce le cresc sânii sau cum apar copiii pe lume. Încă râd și acum când îmi aduc aminte fața unei doamne – mamă de băiat de vreo 8-9 ani la acea vreme – când îi povestea fiică-mii, ce avea atunci vreo 3 ani, de berze și alte bazaconii, iar pitica i-a explicat că ea nu știe cum e cu berzele, dar ea a crescut în burta maică-sii și a scos-o doctorul, la spital. Doamna se păcălea singură că băiatul ei, care stătea cu ochii în telefonul mobil, crede că a fost adus în cioc de pasărea aia cu picioare lungi.

Nici mie nu-mi sunt comode anumite subiecte. Nu mi-a picat deloc bine când același copil care trebuie să înțeleagă cum funcționează fiecare chestie din jurul lui mi-a zis că a înțeles cum stă treaba cu spermatozoizii, cum crește copilul, cum se hrănește, dar nu pricepe cum ajunge spermatozoidul la ovul. Nu vă mai amăgiți și nu mai priviți lucrurile prin filtrul vostru. Copiii sunt intuitivi și dornici să cunoască. Dacă nu află ce au nevoie de la voi, vor căuta în altă parte răspunsurile și s-ar putea să nu le obțină nici pe cele corecte, nici pe cele potrivite vârstei. Așa că cel mai bun lucru este să respiri adânc, să cauți explicația adecvată și să tratezi subiectul – orice subiect – ca pe ceva firesc, așa cum și este.

La ultimul control la ginecologie – am povestit aici despre el – evident că fiică-mea a vrut să știe ce e acela un ginecolog. Și i-am explicat. Tot pe înțelesul ei, nu m-am apucat să-i povestesc cine știe ce lucruri. I-am vorbit despre specializările medicilor, despre importanța controalelor și analizelor ca să avem grijă să nu ne ia vreo afecțiune prin surprindere. Lucruri simple, menite să faciliteze discuții ulterioare și nimic menit să o panicheze. Lipsa de informaţii este mereu mai mare generatoare de frică şi de cercetări nu neapărat deştepte decât cunoaşterea unor lucruri de bază.

De când am aflat că voi avea o fată unul dintre gânduri a fost legat de faptul că măcar ştiu ce să-i spun, la ce să fie atentă ca să nu ajungă să se confrunte cu problemele de sănătate de care am avut eu parte. Ştiu ce să îi povestesc ca să nu ajungă ca mine, la 27 de ani, să fie ameninţată cu intrarea la menopauză. Şi pentru că eu nu le ştiu pe toate, întreb şi eu oameni mai deştepţi şi mai şcoliţi, ca să îi dau informaţii pertinente. De această dată am stat de vorbă cu dr. Anca Ciobanu, medic specialist în obstetrică-ginecologie la Clinica Nativia.

Ce trebuie să-i explicăm unei fete înainte să-i vina prima menstruaţie?

Deşi menstruaţia este un proces normal în viaţa oricărei adolescente, încă este considerat un subiect tabu şi greu de abordat pentru unii părinţi. Discuţiile pot fi începute treptat în jurul vârstei de 9 ani sau mai devreme, în funcţie de dezvoltarea pubertară, fizică şi afectivă a fiecărei fete. De multe ori fetele dobândesc informaţii chiar mai devreme prin programele şcolare, din discuţiile cu profesorii sau discuţiile cu grupurile de prietene. Pentru că la început fetele se simt jenate, ruşinate, este important să alegem momentul optim. Subiectul poate fi abordat odată cu discuţiile despre conştientizarea transformărilor fizice, importanţa igienei personale, îngrijirea pielii. Părinţii trebuie să discute deschis, în mod natural, prin exemple personale despre etapele de maturizare fizică şi afectivă şi procesul de instalare a menstruaţiei, cantitatea de sânge pierdut, intervalul de apariţie, rolul absorbantului. Broşurile, imaginile, animaţiile, videourile educative pot fi folosite pentru a facilita abordarea unor subiecte într-un mod interesant şi interactiv.

Care este vârsta uzuală pentru prima menstruaţie şi când ar trebui să ne îngrijorăm?

Menarha sau prima menstruaţie debutează în medie la vârsta de 12-13 ani, dar debutul oricând între 10 şi 15 ani este considerat normal, iar în primii 2 ani menstruaţia este neregulată ca durată sau ca interval lunar. Situaţii patologice sunt considerate fie menstruaţia precoce, când apare înainte de vârsta de 9 ani, fie menstruaţia tardivă, când apare după vârsta de 16 ani. În aceste două cazuri se poate recomanda un consult de specialitate pentru identificarea precoce a unor posibile patologii.

Ce fel de absorbante ar trebui să folosească? Există unele contraindicate sau nepotrivite pentru o anumită vârstă?

Exista o multitudine de opţiuni când vine vorba de produse folosite pe durata menstruaţiei. Cel mai des folosite sunt absorbantele care se găsesc în diferite mărimi, în funcţie de capacitatea de absorbţie şi diferite materiale. Sunt preferate cele din bumbac şi fără parfum pentru a evita unele iritaţii sau reacţii alergice.

Tampoanele sunt aplicate intravaginal şi de cele mai multe ori sunt însoţite de un aplicator care facilitează utilizarea. Ca şi în cazul absorbantelor, şi acestea au diferite mărimi. Nu sunt contraindicate adolescentelor care nu şi-au început viaţa sexuală, dar multe adolescente le pot considera nepotrivite sau incomode şi se tem să le folosească. Aplicate corect tampoanele nu provoacă durere sau disconfort. Trebuie însă schimbate la 3-4 ore maximum, inclusiv pe timpul nopţii, pentru a evita o complicaţie rară, dar gravă numită sindromul de şoc toxic menstrual.

Cupele menstruale sunt o altă opţiune, mai puţin populară. Sunt fabricate din material flexibil, de regulă din silicon şi sunt destinate uzului intern. Au o capacitate de 3 ori mai mare decât a unui tampon şi se indica extragerea, golirea şi curăţarea dimineaţa şi seara sau în funcţie de fluxul menstrual. Pot fi reutilizate pe o perioadă de 5 ani.

Când ar trebui făcut vaccinul anti-Hpv şi, mai ales, de ce?

Infecţia cu HPV este cea mai frecventă şi mai răspândită infecţie virală a tractului genital. Aproape fiecare persoană activă sexual este infectată cel puţin o dată pe parcursul vieţii. Cele mai multe cazuri de cancer de col uterin sunt cauzate de anumite tipuri de HPV, numite tulpini cu risc înalt. Dintre acestea 15 tulpini sunt cunoscute, tipurile 16 și 18 fiind responsabile de aproximativ 70% dintre cancerele de col uterin la nivel internaţional. Cele mai frecvente tipuri la nivel mondial (16, 18, 31, 33, 35, 45, 52, 58) sunt responsabile pentru aproape 90% din cazurile de cancer de col uterin diagnosticate. Infecţia cu tulpinile HPV de risc înalt poate fi prevenită prin vaccinare anti-HPV. Vaccinul anti-HPV protejează în primul rând împotriva cancerului de col, dar şi împotriva altor tipuri de cancer genital şi anal, precum şi împotriva condiloamelor genitale – afecţiuni benigne cauzate de infecţia HPV.

Vaccinul anti-HPV este indicat preadolescenţilor înainte de începerea vieţii sexuale, de regulă fetelor cu vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani, când se administrează prima doză de vaccin. A doua doză se indică la 6-24 luni după prima administrare. Vaccinul se poate administra până la vârsta de 25 ani, având însă o eficienţă mult mai redusă, iar dacă vaccinarea s-a început la o vârstă mai mare de 15 ani se recomandă 3 doze de vaccin în loc de 2 pentru că răspunsul imunologic este mai diminuat. În România vaccinul anti-HPV este inclus în Programul Național de Vaccinare încă din 2013 şi poate fi administrat gratuit fetelor cu vârsta între 11 și 14 ani dacă părintele îl solicita în scris de la medicul de familie.

Ce trebuie să ştie adolescentele despre corpul lor astfel încât să realizeze dacă ceva nu funcţionează cum trebuie şi e nevoie să ceară un sfat?

În tranziţia către maturitate cunoaşterea corpului şi conştientizarea transformărilor fizice pubertare sunt esenţiale pentru adolescenţi. Odată cu pubertatea şi debutul menstruaţiei începe şi schimbarea fizică a organismului. Este perioada în care se dezvoltă sânii, apare pilozitatea axilară şi pubiană, de multe ori apar acneea şi creşterea în greutate. Durata ciclului menstrual se calculează de la prima zi a menstruației (prima zi de sângerare) până la prima zi a următoarei menstruaţii. Chiar dacă este diferit pentru fiecare femeie, în general ciclul menstrual are 28 de zile, iar menstruaţia (sângerarea) poate dura între 3 şi 7 zile.

În primii doi ani de la instalarea menstruaţiei, sângerările lunare sunt neregulate, dar ăsta nu trebuie să fie un motiv de îngrijorare. Dacă sângerarea durează mai mult de 5-7 zile, are un flux abundent cu cheaguri semnificative, altă culoare decât roşu deschis, este bine ca adolescentele să discute cu medicul de familie sau medicul ginecolog. După mentruaţie apare secreţia vaginală, normală. Dacă este abundentă, cu miros neplăcut, devine alb-galbenă, produce usturime, iritaţie, este necesar un control ginecologic şi poate un tratament specific.

Sunt femei care nu ştiu în ce constă îngrijirea şi igiena la acest capitol. Ce trebuie să ştie preadolescentele şi adolescentele?

Menţinerea igienei personale este foarte importantă şi educaţia pe această temă trebuie începută încă din copilărie. Mai mult, în timpul menstruaţiei, pe lângă menţinerea igienei femeile sunt şi mai predispuse la infecţii bacteriene din cauza modificării nivelului pH-ului din vagin. Ca recomandări generale nu se indică utilizarea de geluri de duş iritante sau săpunuri parfumate care au efect de uscare asupra membranelor mucoase delicate ale vaginului şi perturbă nivelul pH-ului. Este suficient să folosim doar apă şi săpun blând, fără parfum şi numai în aplicare externă. Spălăturile la interiorul vaginului (cunoscute sub denumirea de „duş vaginal”) modifică echilibrul florei bacteriene vaginale și pH-ul natural, favorizând apariţia vaginitelor bacteriene şi sunt indicate doar la recomandarea medicului ginecolog. Totodată trebuie evitate deodorantele vaginale sau spray-urile intime întrucât aceste produse pot provoca iritaţii genitale. Pe perioada menstruației este indicat să evităm hainele strâmte sau materialele sintetice, acestea generează umezeală şi căldură şi favorizează înmulţirea bacteriilor. Absorbantele sau tampoanele trebuie schimbate la 3-4 ore sau chiar mai des în primele zile ale menstruaţiei, în funcţie de fluxul menstrual.

Sunt încă fete care nu găsesc înţelegere şi suport în familie. Ce sfaturi aveţi pentru ele când vine vorba de alegerea unui medic ginecolog? La ce trebuie să fie atente şi care sunt factorii de încredere?

Înainte de a alege medicul ginecolog adolescentele pot discuta cu medicul de familie care le poate îndruma în planificarea primului consult ginecologic. Câştigarea încrederii şi libertatea de comunicare sunt elemente importante, în special în cazul adolescentelor. Cum de cele mai multe ori prima vizită la medicul ginecolog constă de fapt într-o discuţie cât mai deschisă, adolescentele trebuie să fie încurajate să îşi exprime întrebările, curiozităţile şi eventualele probleme. Abordarea unor subiecte intime poate fi dificilă întrucât apar sentimentele de jenă, ruşine, inhibare. Aceste bariere pot fi depăşite prin răbdare, empatie, atitudine prietenoasă, deschisă, inducerea sentimentului de siguranţă. În familiile defavorizate, pentru adolescenţii fără suport parental, educaţia în şcoală şi suportul psihologic din partea unui specialist pot avea un rol important în ceea ce priveşte cunoaşterea şi înţelegerea transformărilor fiziologice, eventualele riscuri şi prevenirea lor, precum şi importanţa consultului medical periodic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here