Despre imunitate, fără stres sau mituri fără fond

Este acest cerc vicios, de care părinții se tem cumplit: ca să-și dezvolte și să-și întărească sistemul imunitar copilul trebuie să se îmbolnăvească, trebuie să vină în contact cu agentul patogen, să își formeze proprii anticorpi. Prin urmare, trebuie lăsat să exploreze mediul înconjurător, să își formeze proprii anticorpi ca să devină mult mai puternic.

0

Imunitatea a devenit un fel de țel suprem al anilor ăștia. Să luăm suplimente, să luăm vitamine şi minerale fără să avem vreo dovadă clară a unor carenţe în organism, să luăm orice şi oricând, doar să nu ne îmbolnăvim.

Acum, nu zic, nu-i nicio plăcere să suferi nici măcar de-un guturai, dar lucrurile au luat-o razna în ultimii ani. A strănutat copilul – tragedie. A tuşit – vine sfârşitul lumii. Nu mai spun dacă pune mâna pe jos sau iese din casă fără căciulă.

În realitate, imunitatea asta pe care o căutăm noi peste tot are 2 componente. Prima este imunitatea înnăscută, formată din celule şi părţi ale organismului care luptă cu factorii externi: pielea, mucoasele – digestivă şi genito-urinară, secreţiile, lacrimile şi sucurile digestive – lizozimul din cavitatea bucală ne apără împotriva infecţiilor, sucul gastric ne apără împotriva infecţiilor, neutrofilele – împotriva bacteriilor, eozinele – împotriva paraziţilor, limfocitele şi monocitele – împotriva virusurilor.

Există apoi imunitatea dobândită, cea natural, primită de copil în timpul sarcinii şi alăptării. Cu cât cel mic primeşte mai mulţi anticorpi de la mamă, cu atât poate lupta mai uşor împotriva infecţiilor.

Vorbim şi de imunitatea formată prin anticorpi, realizată ori de câte ori corpul întâlneşte un microorganism necunoscut. Corpul luptă, apoi produce anticorpi care îl protejează pe viitor în faţa acestuia.

Sistemul imunitar al celor mici trebuie să învețe să se lupte cu agenții patogeni cu care vine în contact, ca să-și dezvolte proprii anticorpi. Este acest cerc vicios, de care părinții se tem cumplit: ca să-și dezvolte și să-și întărească sistemul imunitar copilul trebuie să se îmbolnăvească, trebuie să vină în contact cu agentul patogen, să își formeze proprii anticorpi. Prin urmare, trebuie lăsat să exploreze mediul înconjurător, să își formeze proprii anticorpi ca să devină mult mai puternic. Nu îi punem 10 căciuli, dar nici nu ne uităm pasiv cum mănâncă noroi de pe marginea drumului.

Atât de discutata şi disputata vitamină D are şi ea un rol esenţial în imunitatea oricărui organism. Un nivel scăzut al acesteia este asociat cu creşterea riscului de boli autoimune şi a susceptabilităţii la infecţii.

Şi, de parcă nu era de ajuns, imunitatea merge mână în mână cu stresul. Doar că în acest caz, pentru organism, stresul reprezintă o rană, o infecţie, poate o operaţie. Oricare dintre acestea poate duce la scăderea numărului de celule protectoare şi creşterea celor supresoare.

Persoanele sedentare sau cele care au fost sedentare, dar nu mai sunt pot suferi în primele săptămâni o dereglare a sistemului imun și se pot îmbolnăvi mai des de infecții acute de căi respiratorii superioare, față de cei cu activitate fizică moderată. Asta se întâmplă din cauza unui răspuns inițial crescut la stres și poate duce la aderență scăzută sau chiar la renunțarea la sport. Activitatea moderată spromovează în organism un mediu antiinflamator, un mecanism important în bolile ce presupun inflamație cronică (diabet zaharat, obezitate și boli cardiovasculare).

Insomnia, calitatea slabă a somnului sau orele insuficiente de somn cresc riscul de infecţii şi boli inflamatorii, depresie şi mortalitate. Conform unui studiu realizat în acest sens, privarea parțială de somn (pierderea a 4 ore pe noapte de somn) duce la creșterea a doi markeri inflamatori: proteina C reactivă și interleuchina 6. Un alt studiu referitor la administrarea unei endotoxine (o componentă dintr-o bacterie) atât la bărbați cât și la femei a arătat că prezența unei tulburări de somn persistente a dus la creșterea exagerată a unei atitudini depresive ca răspuns la provocarea dată de inflamație în comparație cu cei care nu aveau aceste tulburări de somn.

Un copil de 3-12 ani trebuie să doarmă în jur de 10-12 ore pe zi. Dar nu trebuie să uităm că sunt extrem de importante şi lipsa stresului, liniștea în cămin, înțelegerea copilului și înțelegerea dintre părinți. Toți acești factori ajută la construirea unui sistem imunitar matur la copil. De asemenea, pentru un copil cu imunitate bună nu trebuie să uităm nici de imunitatea părinților. Un părinte care răcește și se îmbolnăvește mai des poate aduce acasă agenți patogeni care să deprime imunitatea copilui și să îl facă și pe acesta să se îmbolnăvească.

Şi pentru că toţi ne dorim un copil cât mai sănătos, primul şi unul dintre cei mai importanţi paşi în acest sens este hrana. Prima idee şi cea mai simplă despre alimentația sănătoasă este că trebuie să mâncăm de toate și într-un mod echilibrat. Nu putem favoriza anumite elemente și să le defavorizăm pe altele pentru că vom ajunge tot la dezechilibru. Iar deficitele alimentare, mai ales pe termen lung, duc la dezechilibre grave în sistemul imunitar.

Carbohidraţii trebuie să existe pe masa copiilor. Au nevoie de aceste glucide lente în cantități moderate şi în mare varietate. La copiii cei mai mici putem testa pâinea și pastele integrale. Nu trebuie să trecem direct la carbohidrații rafinați pentru că se va dezvolta un gust și un apetit pentru aceste produse. Există pe piață însă și alte cereale integrale în afară de grâu, respectiv quinoa, mei, hrișcă. Trebuie variate des în alimentația celor mici.

Grăsimile sunt importante pentru asimilarea de  vitamine și minerale. Uleiurile presate la rece, avocado și alte surse de grăsimi sunt importante în alimentația copilului, chiar dacă acesta are exces de greutate. Nu ne supunem copiii la diete drastice, fără grăsime. La vârste mai mari putem să le oferim nuci, semințe pe care să le aibă la îndemână. Putem folosi variantele hidratate, mai ușor de digerat.

Din proteine, mai exact din structurile proteice – amioacizi, se formează anticorpii. Proteinele sunt importante pentru regenerarea celulelor din sistemul imunitar, dar și pentru construcția de celule efectuare. Raportul dintre proteinele vegetale și animale ar trebui să fie, la copii, 50-50. Așadar, variem. Odată pe zi poate fi o masă cu carne, masa de seară – cu leguminoase, nu trebuie neglijată niciuna dintre surse.

Vitamina A are un rol important în menținerea mucoaselor sănătoase. O găsim în morcovi, spanac, ardei roșii, caise, ouă, lactate grase. Nu oferim copilului varianta de lapte 0% pentru că vrem ca vitamina A să se absoarbă împreună cu grăsimea. Astfel de produse sunt nocive pentru toată lumea pentru că prin eliminarea brutală a grăsimii produsul devine foarte procesat și își crește indicele glicemic – este un produs obezogen. 

Vitamina C nu trebuie nici ea să lipsească din alimentația copilului, însă pentru o cantitate bună din vitamină produsele trebuie să fie proaspete. Este important să cunoaștem sursa de proveniență pentru ardei grași, citrice, legume cu frunze verzi, kiwi. Dacă mergem la piață sau magazin, pentru un produs proaspăt trebuie să îl mirosim bine înainte. Dacă nu există niciun miros trebuie să știm că nu mai există de mult prospețime și informația nutrițională a scăzut foarte mult. Broccoli este un produs bun pentru vitamina C; el se păstrează mult timp, în frigider chiar 1-2 săptămâni. Îl putem prepara ușor la aburi. În schimb, sucul de fructe nu crește imunitatea, ci grăsimea hepatică. Fructele se mănâncă întregi, se ronțăie și sucurile se consumă la petrecere și la sărbători. Nu învățați copiii cu sucuri de fructe pentru că nu aveți niciun beneficiu alimentar.

Vitamina E vine doar împreună cu grăsimea. Este nevoie de uleiuri, nuci, semințe, avocado pentru a asigura această vitamină extraordinar de importantă în imunitate. Aceasta lucrează cu vitamina C și cu coenzima Q10. Nicio vitamină nu lucrează singură, ci se formează complexe, lucrează împreună. 

Și mineralele sunt foarte importante pentru sistemul imun. Zincul este greu de obținut într-o dietă vegetariană, așadar atenție la produsele animale care trebuie să fie prezente cu regularitate în dieta copiilor noștri pentru că altfel este ușor să ajungem la deficit. Seleniul, un antioxidant redutabil (luptă cu excesul de radicali liberi), se regăsește preponderent în sursele animale, în pește și carne, dar și în nucile de Brazilia. Excesul de carne în dieta copiilor poate să ducă la acumulări crescute de fier. Acesta, fiind un agent oxidant, poate conduce la o stare inflamatorie cronică. Putem afla acest lucru prin analizele anuale sau recomandate de pediatru. Și cuprul este important pentru imunitate, dar şi el este greu de obținut prin dietele vegetariene. 

O altă categorie de substanțe care ar trebui să ne preocupe pentru buna imunitate este reprezentată de antioxidanți. Îi luăm din toate legumele și fructele proaspete, cât mai variat, într-o cantitate și calitate nutrițională cât mai bună. Alb, galben, verde, portocaliu sau mov sunt culorile sub care se găsesc. Culoarea mov lipsește cel mai des – se poate oferi prin afine, prune, vinete, struguri, cartof dulce. Există studii care spun că populațiile longevive aveau jumătate din hrană provenită din cartof dulce, mov. Ajutau și la longevitate, dar și la imunitate bună. Antioxidanţii îi putem asigura şi din plantele aromatice, mirodenii.

Probioticele și prebioticele sunt importante pentru un bun echilibru în flora intestinală. De la flora intestinală, de la cele 2-3 kg de bacterii, pleacă multe, inclusiv starea sistemului imunitar. Dacă flora este în echilibru există un sistem imunitar bun. Cum facem să avem o floră în echilibru? Hrănim bacteriile bune. Speciile de bacterii bune proliferează dacă le oferim fibre – cereale integrale, legume și fructe nu prea multe. Cum putem distruge flora sau să creștem speciile intestinale mai puțin bune? Prin excesul de proteine animale. Dacă avem o dietă a copilului bazată doar pe carne, iaurt, ou, pierzând din vedere alte tipuri de nutrienți avem toate șansele să dezechilibrăm microbiomul și de aici se pot produce modificări ce țin de imunitate.

Zahărul este cel ce defrișează flora sănătoasă intestinală. Nu e vorba doar de dulciuri, ci și de iaurturile cu zahăr, pâinea, intruși care au adaos de zahăr și contează. Trebuie urmărit ce se întâmplă zi de zi, la fiecare masă pe termen lung. Și îndulcitorii artificiali strică flora intestinală. Dacă vreți să înlocuiți zahărul cu altceva, gândiți-vă că tot ce este dulce pune o problemă. Fie că este îndulcitor natural – siropuri de agave sau de arțar, fructe confiate – fac parte din aceeași categorie și au un impact negativ. Dulcele se consumă cu mare zgârcenie.

Toate aceste informaţii le-am aflat la primul seminar din 2019, din cadrul Şcolii Părinţilor Responsabili, organizat de Qbebe, de la dr. Cristina Popescu – medic pediatru, dr. Oana Sinişteanu – medic de familie-copii şi dr. Ruxandra Pleşea, medic specialist diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice.

Marţi, 16 aprilie, are loc un nou seminar – unde 3 specialiști în psihologie și parenting vin cu informaţii preţioase despre creşterea şi educaţia copiilor. Printre ei mă bucur că se numără şi Bogdana Păcurari, cea cu care am realizat de-a lungul timpului mai multe articole extrem de interesante legate de psihologia celor mici, dar şi a adulţilor.

Înscrierile la Ora de Parenting se fac aici:
https://www.qbebe.ro/scoalaparintilorresponsabili/oradeparenting.php

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here