Manual de utilizare a copilului… altuia

1. Nu-i oferi de mâncare înainte să întrebi părintele dacă cel mic are voie respectivul produs. Ideal este să îl întrebi fără să audă copilul.
2. Nu îi spune copilului că ceea ce tocmai i-a spus mama/tatăl lui nu este adevărat sau este greşit. Ei sunt cei care decid asupra educaţiei, nu tu.
3. Nu îi cumpăra cadouri gen cosmetice sau bijuterii/gablonţuri fără să întrebi în prealabil părinţii. Nu toţi visează să îşi transforme fetele în dive de club.
4. Nu-i spune: „Facem asta dacă nu îi spui mamei/tatălui.” Copilul va învăţa că e firesc să se ascundă de ai lui.
5. Nu îl învăţa să scuipe, înjure sau alte golănisme, pentru că aşa ţi se pare ţie amuzant. Nu, nu va uita repede. Copiii nu prea uită.
6. Nu presupune că ce faci tu cu copilul tău este ok să faci şi cu copilul altuia.
7. Nu-i spune lucruri de genul: „Maică-ta/ taică-tu/cutare, la vârsta ta ştia/făcea…”. Şi de principiu, nu îl compara cu nimeni. Nici ţie nu ţi-ar plăcea să te compare nevasta/bărbatul cu fostul/fosta.
8. Nu-l minţi. Şi poveştile cu „bau-bau”, „ţigani” sau „monştri răpitori” tot minciuni sunt iar cei mici pot căpăta nişte temeri absurde, ce ar putea să îi urmărească ani de zile.
9. Din acelaşi registru, ai grijă la glumele pe care le faci. Copiii de câţiva ani nu fac diferenţa între glumă şi realitate.
10. Nu-i povesti beţiile din trecut ale părinţilor lui. Nu e vorba că-i ascunzi ceva, dar cel mai probabil e la vârsta la care părinţii încă sunt un model bun de urmat.