dulciuri Archives - Bianca Moruș

Reguli pe care orice creşă şi grădiniţă ar trebui să le respecte

Bianca Moruș — Tue, 09 Jan 2018 07:04:44 +0000

Grădiniţa ideală nu există. Şi asta pentru că noi suntem extrem de diferiţi şi ne dorim lucruri diferite. Unii vor ca cei mici să înveţe cât mai mult, să facă o mulţime de activităţi şi pe toate perfect. Alţii cred că rostul copiilor la grădiniţă este să socializeze şi să se joace. Oricum ai da-o, ce e bine pentru unul nu e potrivit pentru altul. Dar sunt câteva reguli pe care orice grădiniţă ar trebui să le respecte. Şi nu pentru că vrea să arate bine în faţa părinţilor, ci pentru că este obligată să le ofere copiilor un mediu sigur şi sănătos.

1. Controlul medical al copiilor ar trebui făcut zilnic şi cinstit. Nu cred că venirea unei asistente în grădiniţă o dată pe săptămână are vreo legătură cu realitatea. Acum copiii pot să nu aibă nicio problemă iar peste 2 zile să fie toţi bolnavi. Am văzut copiii duşi la grădiniţă cu febră mare, cu antibiotic după ei sau chiar copii care abia stăteau în picioare de rău. Am mai scris despre subiectul acesta şi aici. Dacă părinţii consideră că nu au de ales sau nu le pasă, este obligaţia celor de la grădiniţă să se gândească la toţi ceilalţi copii sănătoşi, care nu trebuie îmbolnăviţi din ignoranţa şi nepăasarea altora.

2. Meniul copiilor nu ar trebui să conţină dulciuri, mezeluri şi alte alimente de proastă inspiraţie. La cele mai multe grădiniţe gustările de după-amiază sunt exclusiv dulci. În varianta ceva mai uşoară, acestea sunt făcute în bucătăria proprie sau de o firmă de catering. În varianta de scos din minţi, acestea sunt tot felul de porcării ambalate gen Eugenie, Barni sau altele din acelaşi spectru. Nici cerealele expandate şi pline de zahăr nu au ce căuta în meniul piticilor. Nici mezelurile, oricât de bine şi sănătos le-ar suna unora „şuncă din piept de curcan”. Nu este complicat să creezi un meniu sănătos şi adaptat nevoilor celor mici. Trebuie doar să vrei. Dar am impresia că la noi ar trebui să devină o obligaţie lucrul ăsta pentru că românul încă este convins că desertul este necesar şi chiar indicat în vieţile noastre. Şi până la urmă e treaba fiecăruia cum îşi creşte şi hrăneşte copilul dar e treaba mea să mă asigur că regulile lui nu afectează sănătatea copilului meu.

3. Copiii trebuie să stea în aer liber. Mult. Doar că la noi comoditatea educatoarelor şi panica părinţilor merg mână în mână şi aşa se ajunge ca în cea mai mare parte a timpului zeci de copii să stea claie peste grămadă, în clase în loc să alerge în aer curat. 15 grade nu e o temperatură de speriat. Un pic de vânt n-a făcut rău nimănui. Nici zăpada nu e de speriat. În schimb viruşii şi bacteriile se simt minunat în spaţii închise şi aglomerate.

4. Televizorul nu are ce căuta într-o creşă sau grădiniţă. Eu nu îmi trimit copilul acolo ca să stea proptit la desene animate. Îl trimit ca să se joace, să înveţe, să socializeze nu să se prostească pentru liniştea educatoarelor sau îngrijitoarelor.

5. Copiii nu trebuie „să stea cuminţi”. Ţie, adult, îţi vine să o iei razna dacă stai 8 ore înţepenit la birou. Imaginează-ţi cum se simte un copil, bombă de energie, dacă i se spune fără încetare: „Nu alerga”, „Nu ţipa”, „Stai liniştit”. Lăsaţi copiii să se joace, să consume energie, să fie fericiţi! Regulile se impun mai uşor când copilul este mulţumit şi cooperant.

Voi ce credeţi că ar trebuie sau n-ar trebui să se întâmple într-o grădiniţă?

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Reguli pe care orice creşă şi grădiniţă ar trebui să le respecte appeared first on Bianca Moruș.

Ai ce creşti, măcar până la un punct

Bianca Moruș — Thu, 11 Feb 2016 11:08:03 +0000

Dacă aţi mai citit articole de-ale mele, ştiţi că sunt uşor obsedată de alimentaţia cât se poate de sănătoasă a fiică-mii. Dacă nu, vă mai spun o dată. Am ignorat pe cât am putut toate „sfaturile” mai mult sau mai puţin bine-voitoare, de genul: „Dă-i copilului să guste din toate, că pofteşte şi n-o să-l mai ţii departe când o să pună mâna” sau „N-o să rezişti. Până într-un an jumate o să mănânce de toate” sau „Te chinui degeaba” şi alte variaţiuni pe aceeaşi temă. Nu o ţin într-un bol de sticlă. Acum mănâncă şi ea nişte tort la aniversările de la grădiniţă. Dar mă încăpăţânez în continuare şi eu nu îi cumpăr nici bomboane, nici ciocolată, nici prăjituri, nici sucuri „pentru copii”, la care doar culoarea are vreo legătură cu fructul sau legumele din poze. Şi nici nu fac dulciuri prea des, ca să nu îi creez obişnuinţa desertului. Nu cred în celebra formulă: supă/ciorbă, felul 2 plus desert. Desertul e o găselniţă, nu o necesitate. Şi vă spune asta un om disperat după dulciuri, mai ales după cele cu ciocolată. Înainte să apară mândra făceam nişte brioşe cu sos de ciocolată de mâncai şi plângeai, plângeai şi mâncai. Acum plâng cu gândul la ele. Fac toate astea în ideea că, învăţată aşa, nu va ajunge ca mine, să plângă la gândul dulciurilor. Şi unele semne îmi arată că am dreptate. Cel puţin deocamdată.

De Crăciun, primim vizite. Unul dintre vizitatori încalcă cu bună-ştiinţă regulile cunoscute şi îi aduce fiică-mii un ou Kinder. Înghit în sec şi îi spun că îl poate lua. Mă roagă să o ajut să îi scoată ambalajul. O ajut. Mă roagă să i-l desfac. Îl desfac. Ia jucăria iar ciocolata o duce şi o aruncă la gunoi.

În supermarket, trecem pe lângă iaurturile acelea cu tot felul de personaje Disney pe ambalaje.
– Mama, astea nu sunt bune!
– Aşa e, Di!
– Hai să luăm din alea verzi. Alea sunt bune.

Ajungem apoi la raionul cu apă şi sucuri. Dintre toate cutiile colorate şi paracolorate, fiică-mea se duce senină şi alege cutia cu mere şi sfeclă, presate. Un alt copil se duce şi ia una dintre cutiile colorate şi cu personaje de desene pe ele, moment în care fiică-mea se duce glonţ la el:
– Ăsta nu e bun. Nu e sănătos.

Nu cred în minuni. Poate o să funcţioneze, poate nu. Dar ştiu că e de datoria mea să încerc. Şi mai ştiu un lucru. Când un om încearcă să facă ceva bun, nu-i spune că nu poate. Nu-i spune că se chinuie degeaba. Dacă ţii neapărat să vorbeşti, încurajează-l. Dacă nu poţi, mai bine taci. Uneori tăcerea chiar e de aur. Poate chiar de diamant.

The post Ai ce creşti, măcar până la un punct appeared first on Bianca Moruș.

10 motive pentru care bărbaţii îşi doresc copii

Bianca Moruș — Fri, 29 Jan 2016 09:56:37 +0000

1. Vor avea toate jucăriile la care au visat.
2. După ce se diversifică piticul, nu le va mai lipsi niciodată mâncarea din casă.
3. Nu-i mai ceartă nimeni că îşi aruncă şosetele sub pat sau tricoul sub birou. Nu mai are nimeni ochi pentru aşa ceva.
4. Pot să iasă oricând din casă sub pretextul că îi trebuie ceva urgent copilului.
5. Se pot juca cât e ziua de lungă fără să le reproşeze nevestele că pierd timpul aiurea.
6. Pot ieşi din casă cu tricoul pătat, că nu mai are cine să-i certe. Sau să-i vadă.
7. Pot dormi în miezul zilei sub pretextul că adorm copilul.
8. Se pot prosti în voie şi vor părea şi bărbaţi supermişto, că doar distrează copiii.
9. Pot da vina pe copil când dispar dulciurile din dulap.
10. Pot lăsa firimituri prin toată casa, că oricum nu îi va bănui nimeni.

sursa foto: www.brainjet.com

The post 10 motive pentru care bărbaţii îşi doresc copii appeared first on Bianca Moruș.