Ba mai mult, toată piţiponceala excesivă a anilor 1990 – 2000 m-a făcut să cred că ăsta este principalul obiect de activitate al medicilor chirurgi esteticieni: să schimbe înfăţişarea unor individe şi indivizi până nu-i mai recunosc nici propriile mame. Atât de tare m-a enervat fenomenul acesta încât nici n-am insistat să mă documentez despre subiect. Habar n-aveam care este diferenţa dintre botox şi acid hialuronic, de exemplu. Nu mai vorbesc de diferenţa dintre chirurgie estetică şi dermatoestetică. Tot o apă şi-un pământ era în capul meu.

În ultimii ani însă, prin prisma blogului, am tot luat contact cu medici cu diverse specializări, inclusiv în dermatoestetică, sora mai frumoasă a dermatologiei sau estetica naturală, cum i se mai spune. Mai precis, vorbim de medici dermatologi cu supraspecializare, care folosesc metode minim invazive(deci nu vorbim de chirurgie, ca să nu existe dubii) pentru îmbunătăţirea aspectului fizic. Şi aici vorbim de epilarea definitivă(care mie mi se pare o megainvenţie), tot felul de intervenţii pentru tratarea acneei sau a cicatricilor postacneice, modelarea buzelor(aia făcută de habar n-ai că există, nu diformităţile care umplu paginile tabloidelor şi ecranele televizoarelor) şi tratamente de reîntinerire.

Şi uite aşa am ajuns eu zilele trecute la o „lecţie deschisă” cu un produs adus în România de vreun an şi ceva, un tratament injectabil pe bază de acid hialuronic, Juvederm Volite. Şi tot aşa am aflat că există peste 40 de firme producătoare de acid hialuronic dar că românii nu se aruncă cu capul înainte, sunt printre cei mai atenţi la detalii, vor să înţeleagă cât mai bine produsul înainte să decidă dacă îl folosesc sau nu. Şi înainte de asta se documentează despre procesul de îmbătrânire, ceea ce am decis şi eu să fac acum, la spartul târgului.

Faţa este printre cele mai puternic vascularizate părţi din corp. Undeva după 35 de ani(poate fi mai devreme sau mai târziu, în funcţie şi de genetică şi de modul de viaţă), grăsimea din ea începe să se resoarbă, volumul acidului hialuronic din epidermă începe să scadă, tonicitatea scade şi ea şi încep să apară ridurile. Practic, rolul acidului hialuronic este să transporte substanţele nutritive către celule şi reţinând cantităţi foarte mari de apă, este esenţial pentru hidratarea pielii. Când acesta începe să se resoarbă, elasticitatea pielii se pierde şi ea şi ajungem la aşa-numita „faţă căzută”. Acesta este şi scopul substanţelor pe bază de acid hialuronic: să refacă volumul natural al feţei şi calitatea pielii.

Dr. Gabriela Albu nu doar că ne-a explicat toate acestea şi multe altele, dar ne-a arătat şi cum anume se face injectarea, ca să nu fugim mâncând pământul când auzim de ace. Am văzut pe viu cum 2 doamne au fost supuse unor tratamente cu acid hialuronic, în funcţie de necesităţile fiecăreia, iar în timp ce noi ne văitam şi ne gândeam la suferinţa lor ele făceau bancuri şi râdeau pe seama noastră. Practic, am înţeles că e dureros pentru privitor nicidecum pentru cel tratat.

Ce-am mai aflat despre această procedură? Că te întinereşte cu 5-10 ani, că dacă apelezi la ea din timp este mai puţin costisitoare şi ţine mai mult, că bărbaţii sunt în general mai hotărâţi când apelează la dermatoestetică şi că sunt în principal focusaţi pe ridurile de pe frunte în timp ce femeile se decid mai greu şi vor să repare totul într-o clipă. Şi, cu de la mine putere, vă recomand ca dacă alegeţi să apelaţi la astfel de tratamente, să mergeţi la medici specializaţi, nu să căutaţi cine ştie ce oferte dubioase pe internet.

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Ce-am ştiut şi ce-am mai aflat despre acidul hialuronic appeared first on Bianca Moruș.

EPILAREA DEFINITIVĂ NU TE LASĂ ŞI FĂRĂ ULTIMUL FIR DE PĂR

Începem cu primul mit la acest capitol. Oamenii se aşteaptă ca după câteva şedinţe de epilare cu laser să nu mai aibă nevoie de epilare niciodată. Deci, cum stau lucrurile în realitate?

Problema legată de epilare este că e un cuvânt prost înţeles. Oamenii pun semnul egal între definitiv şi complet. Definitiv înseamnă distrugerea unui fir de păr. Şi asta se întâmplă. Complet nu se poate întâmpla niciodată, pentru că firele noastre de păr sunt în nişte perioade de creştere, într-un ciclu al firului de păr. Şi acest ciclu al firului de păr se caracterizează printr-o perioadă de creştere activă, anagen şi o perioadă de hibernare, catagen şi telogen. Noi, cu laser sau lumină intens pulsată, putem să acţionăm asupra firelor de păr aflate în anagenul timpuriu, deci într-o zonă foarte mică din anagen. De aceea este nevoie de mai multe şedinţe de epilare, la un interval de timp care depinde de zonă. Pentru axilă, de exemplu, se face o şedinţă la 4 săptămâni. Pentru gambe se face la 6, 8, poate chiar 10 sau 12 săptămâni.

EPILAREA DEFINITIVĂ SE FACE PENTRU CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII

Termenul cel mai corect folosit şi cel mai ştiinţific cu putinţă este „reducerea permanentă a părului”. În zona respectivă va mai creşte păr, dar va creşte mai încet. Viteza de creştere este muuult diminuată. Plus, va creşte mai subţire, mai fin şi mai decolorat. Şi al patrulea lucru şi cel mai important este, de fapt, că noi nu vrem epilare ca să distrugem firele de păr.

Sunteţi sigur? Că eu sigur asta îmi doresc.

Primul lucru pe care îl fac când vine la mine o doamnă şi îmi spune că vrea epilare este să o întreb: „De ce?”

„Că vreau să îmi dispară părul.”

„De ce vreţi să dispară părul?”

„Pentru că mă enervează.”

„Cum vă enervează?”

Şi aici încep să apară motivele adevărate: „creşte prea repede”. Când aud asta mă gândesc că poate este vreo cauză care contribuie la asta: medicament, hormon, afecţiune endocrină, status genetic…

„Îmi creşte sub piele.” „Mă înroşesc după epilat.” „Apar mici bubiţe după epilat.” „Mă mănâncă când începe să crească firul de păr.” De fapt, nu părul este cel care deranjează în cele mai multe cazuri, ci reacţiile adverse asociate cu diferite metode de epilare. Epilarea nu se face pentru a distruge firul de păr. Epilarea se face pentru a creşte calitatea vieţii persoanei respective, inclusiv prin reducerea reacţiilor adverse asociate cu alte metode de epilare.

EPILAREA DEFINTIVĂ TREBUIE FĂCUTĂ DOAR SUB SUPRAVEGHERE MEDICALĂ

O altă problemă. Peste tot în lume, în clinicile mari de laser, epilarea este făcută sub supraveghere medicală. Punct. Medicul dermatolog ştie cel mai bine despre firul de păr. Medicul dermatolog ştie să coreleze ceea ce vede cu parametrii. Nu îţi iei nu ştiu ce aparat X, vine cineva, îţi explică două zile ce să faci şi apoi te apuci de epilare. De aceea apar reacţiile adverse. Nu că e aparatul prost, ci pentru că nu a fost utilizat cum trebuie. Personalul medical calificat ştie să ia nişte decizii corecte în timp real, în funcţie de vârsta pacientului, de afecţiuni asociate.

Te duci într-un salon. Pe doamna de acolo nu o interesează dacă este posibil ca tu să ai o problemă endocrină. Are pacientul aluniţe. Noi avem grijă să nu dăm peste ele. Există cazuri de melanom, cancer de piele foarte grav, apărute ca urmare a şedinţelor de epilare făcute de habarnişti.

EPILAREA DEFINITIVĂ NU ESTE PENTRU TOATĂ LUMEA

Apoi, mulţi nu înţeleg că nu se poate să rămânem fără păr în totalitate. Pe de altă parte, epilarea laser, făcută corect, se poate face de la 1 ianuarie la 31 decembrie, nu doar pe timpul iernii dar, aşa cum spuneam, doar de către personal medical calificat. De exemplu, eu nu concep să fac o şedinţă de laser până nu stau de vorbă măcar 15-20 de minute cu pacientul. Îi explic ce putem şi îl întreb tot ce face, ce a făcut. Sunt pisălog. De ce? Pentru că un medicament sau un supliment nutriţional pe care îl ia şi uită să mi-l spună poate să determine o reacţie adversă, de tip arsură.

La fel, dacă există exces de păr din cauza unei dereglări hormonale, degeaba faci epilarea dacă nu reglezi problema. Arunci banii pe fereastră.

Şi mai este un lucru foarte important. Există aşa-numita pregătire pentru epilare. Asta înseamnă: nu ceară, nu epilator şi nu decolorare cam cu 4 săptămâni înainte de prima şedinţă.

De cele mai multe ori, când analizam poblema epilării definitive, preţul era unul din lucrurile care mă ţineau în loc. Mi se părea că plătesc prea mult pentru un moft. Că nu e moft, ştiţi şi voi la fel de bine ca şi mine. Dar eu calcule clare nu am făcut în acest sens. Alţii însă nu au stat degeaba.

Sursa: http://lucypeters.com/hair-removal-facts-numbers-and-figures-infographic/

Am mai adunat şi alte câteva date, zic eu interesante.

• Rata de satisfacţie în rândul femeilor care au încercat epilarea definitivă este de 87%.
• Cele mai multe intervenţii de acest gen au fost făcute la grupa de vârstă de peste 40 de ani.
• Topul zonelor supuse epilării cu laser(în Marea Britanie): gambe – 82%, axile(78%), inghinal(57%), braţe(15%).
• Femeile cu vârste între 19 şi 36 de ani au apelat la epilarea cu laser majoritar pentru axile şi linia bikinilor iar bărbaţii între 18 şi 45 de ani, pentru spate şi gât(conform unui studiu efectuat de ASDS, American Society for Dermatologic Surgery).

După cum vă spuneam şi la începutul articolului, acum, că am stat de vorbă cu doctorul Clătici, am aflat şi unde am greşit la primele mele încercări de epilare definitivă:

• Am ales un salon oarecare, fără personal medical.
• Nu am respectat minimul de 4 săptămâni anterior intervenţiei, în care să folosesc doar epilarea cu lama de ras.
• Am aşteptat minuni – pentru că după 3 săptămâni nu am observat schimbări notabile, am renunţat.
• Dar cea mai mare greşeală a mea este cea că nu am ştiut că aluniţele trebuie protejate în timpul acestui proces. Sigur, sper să nu ajung să regret mai tare acest lucru. Şi măcar data viitoare voi şti ce am de făcut şi unde să mă duc.

Sunt curioasă. Voi aţi încercat epilarea cu laser? Şi dacă da, a avut efectul pe care l-aţi dorit?

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Epilarea definitivă, mituri şi adevăruri appeared first on Bianca Moruș.