Mai bagă de curând pe la grădiniţă nişte checuri sau brioşe făcute în casă, dar nici alea nu sunt vreo dulceaţă. Pentru ea dulciuri sunt fructele şi nişte chestii pe care i le fac eu în casă, tot fără zahăr. Dar ce te faci când vine vreo aniversare şi nu poţi să îi mai spui copilului că el nu are voie să mănânce tort, mai ales dacă e făcut pentru el? Depinde de cât de mare e graba. Poţi să dai un telefon şi să comanzi un tort raw-vegan. Am făcut-o şi pe-asta, dar o să dezvolt subiectul într-un articol viitor sau îţi sufleci mânecile şi te apuci de treabă.

În 5 minute am mărunţit biscuiţii şi i-am amestecat cu untul topit. În tot acest timp cuptorul se încingea iar fie-mea era cocoţată pe scaun şi ţipa pe geam după pisici, porumbei sau oamenii care aveau drum prin zonă

În alte 5 minute am amestecat ricotta cu 2 ouă şi nişte stafide şi curmale blenduite, pe post de zahăr. Merge şi cu nişte sirop de agave dacă nu aveţi fructe uscate în casă sau banane bine coapte dacă vreţi ceva şi mai uşor.

Fie-mea a trecut şi ea la treabă.

Am băgat totul la cuptor pentru 20 de minute, timp în care am mai amestecat nişte smântână cu nişte fructe uscate mărunţite şi seminţele unei păstăi de vanilie. Apoi m-am apucat să pun blidele la loc. Timp în care fiică-mea a continuat să muncească. În felul ei.

Am pus şi al doilea strat, am mai băgat zece minute la cuptor şi am spălat vasele. Apoi am trecut la joaca serioasă, că deja plictiseala era mare. Am lăsat peste noapte cheesecake-ul să se răcească iar de dimineaţă i-am trântit deasupra nişte dulceaţă, cum altfel, fără zahăr. N-aş fi crezut, dar e mai bună decât cea cu zahăr. Se simte gustul fructelor cu adevărat. Iar fiică-mea a devorat tortul ei de brânză, fără să plângă după figurine de marţipan şi altele asemănătoare.