1.       Înainte să îl am pe al meu copil, aveam impresia că cei mai mulţi părinţi erau nişte incapabili. Nu erau în stare să îşi controleze plozii, care se dădeau în spectacol oricând, oriunde, ţipau ca din gură de şarpe şi/sau se tăvăleau pe jos, de preferabil în mijlocul unui magazin sau al străzii.

Apoi am descoperit că şi eu tot în categoria „incapabili” mă încadram. Într-o vreme singurele mele idei erau: „Nu. Nu. Nu. Iar o apucă crizele. Care e cea mai scurtă cale de ieşire de aici?”

2.      Înainte îmi dădeam ochii peste cap şi nu ştiam cum să mă sustrag mai repede când începeau discuţiile despre alăptat, scutece sau gângureli.

După ce am născut, acestea erau şi principalele mele subiecte de discuţie. Abia atunci am înţeles de ce. În primul rând pentru că, cel puţin în primele luni, nu mai faci nimic altceva decât să ai grijă de pitic. În al doilea rând pentru că oricum tot universul tău a fost dat peste cap şi nu îţi pasă prea mult de alte lucruri.

3.      Înainte mă uitam dispreţuitor la toate mamele care se plângeau de oboseală. Gândeam, probabil la fel ca şi bărbaţii, că femeile astea nu fac decât să stea acasă şi din când în când să schimbe copilul sau să îi dea nişte lapte.

Apoi am aflat cum e să plângi de oboseală, cum e să nu mai poţi nici să plângi de oboseală, cum ai impresia în fiecare zi că o să ajungi ori la spital ori la nebuni, cum nu crezi că vei mai apuca ziua de mâine sau o zi în care să nu simţi că şi să te târăşti îţi este imposibil.

4.      Mă iritau teribil părinţii care le răspundeau în doi peri copiilor, în loc să le explice cum stau lucrurile. Sigur ştiţi şi voi celebrele replici: „Pentru că aşa spun eu”, „Pentru că aşa trebuie”, „D-aia”.

Şi acum mă enervează genul ăsta de replici, dar mă văd nevoită să recunosc că după al 76.534-lea „De ce?” ajungi şi tu să trânteşti un „D-aia” asezonat cu ceva spume pe la colţurile gurii.

5.      Înainte nu pricepeam şi pace de ce, ori de câte ori voiam să pun la cale o ieşire sau un concediu, prietenii cu copii acasă analizau oferta la sânge şi de multe ori ajungeau să o refuze, din 1001 de motive, toate imbecile dacă mă întreba cineva şi pe mine.

N-aş vrea să fac acum calculul evenimentelor ratate în ultimii 4 ani, că e riscant în perioada asta de primăvară: vin asteniile, depresiile. Şi nici măcar asta nu e adevărata problemă, ci faptul că ajunge oricum să nu îţi pese de ele. Părinţii mai experimentaţi decât mine spun că asta începe să se regleze în cel mult doi ani de acum încolo.

Sigur, lista este mult mai lungă şi deschisă discuţiilor. Câteva lucruri au rămas totuşi neschimbate: în continuare mă enervează groaznic culoarea roz, diminutivele şi părinţii care cred că ai lor copii sunt cei mai deştepţi, cei mai frumoşi, cei mai talentaţi. Habar n-aveţi despre ce vorbiţi! A mea este cea mai cea dintre toţi cei mai cei.

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Câteva idei despre viaţă şi oameni, înainte şi după copil appeared first on Bianca Moruș.

2. Nu-l laşi să se tăvălească în mocirlă când afară sunt vreo 5 grade Celsius.

3. Este geamul maşinii murdar.

4. Este o firimitură de pâine pe masă.

5. S-au înmuiat cerealele în lapte.

6. A venit tata acasă.

7. N-a venit tata acasă.

8. Nu are voie să plece cu tânărul pe care abia l-a cunoscut.

9. Mai are nevoie de 2 surori iar tu refuzi să i le livrezi.

10. Nu îl laşi să ia acasă gândacul cu care s-a împrietenit în parc.

11. Îi spui că nu are cum să fie Crăciunul în iulie.

12. Jucăriile împrăştiate pe jos îi împiedică accesul către restul jucăriilor.

13. Cearşaful nu este suficient de bine întins pe pat.

14. Nu vrea să plece din locul în care nu a vrut să ajungă.

15. Nu vrea să doarmă deşi e cumplit de obosit.

16. Nu vrea nici să se trezească atunci când îl rogi.

17. E mâncarea prea caldă. Sau prea rece. Sau fără gust. Sau prea aromată.

18. Nu mai este plin paharul cu lapte din care a băut chiar el.

19. Vrea să ducă el la maşină geamantanul de 20 de kilograme, copilul având vreo 15 îmbrăcat.

20. A aflat că mai sunt şi alţii cu acelaşi nume ca al lui.

21. A pupat-o tatăl pe mama lui.

22. Nu poate să mănânce cu toate cele 4 furculiţe de pe masă în acelaşi timp.

23. Nu îi place hârtia igienică cu model.

24. Vrea să mănânce iaurtul cu furculiţa.

25. Banana a avut coaja neagră.

26. Nu-i stau bine pe nas ochelarii mamei.

27. Nu poate să meargă în parc în fundul gol.

28. I se lipeşte nisipul de piele.

29. Nu poate să care apă cu sita.

30. Nu vede luna în timpul zilei.

The post 30 de motive pentru care copiii urlă să te ştie tot cartierul. Ar putea fi şi 100 appeared first on Bianca Moruș.

Pe scurt, domnişoara încearcă să ne convingă de ce e bine să nu facem copii. Şi a găsit 100 de motive pentru care ar trebui să nu procreăm. Găsiţi mai jos o mică selecţie.

1. Vei fi mai fericită şi ai mai multe şanse să nu pici în depresie. – Vai, dar motive de depresie se găsesc pe toate drumurile dacă eşti predispus la aşa ceva. Fie că ţi se rupe o unghie, fie că ai făcut pană în timp ce întârziai deja la o întâlnire importantă, dacă vrei să uiţi de fericire, n-ai nevoie de un copil ca să te dea peste cap.

4. Vei putea face economii ca să te bucuri de o pensie liniştită. – Aici nu pot să combat. Pot doar să sper că voi ajunge la pensie. Şi dacă o să fie mizerabilă, poate o să îmi dea copilul un colţ de pâine.

6. Te poţi dedica în totalitate carierei. – Sigur, poţi face asta. Aşa cum poţi să nu îţi faci treaba chiar şi dacă nu ai un copil, doi – şapte acasă.

7. Poţi să îţi duci la îndeplinire studiile. – Nu că nu aş cunoaşte o grămadă de mame care şi-au terminat studiile după ce au născut, dar cele mai multe dintre noi decid să facă un copil mult după ce au făcut o facultate, eventual un master şi şi-au construit şi o carieră, aşa cum e la modă să spunem.

11. Animalele tale vor primi toată dragostea şi atenţia pe care o merită. – Recunosc că aici am râs în hohote. Nu e cazul de comentarii suplimentare.

12. Poţi mânca orice vrei, la orice oră vrei, fie că e vorba de un prânz exotic sau fursecuri cu ciocolată. – Aici femeia are dreptate în mare parte. Numai eu ştiu cum pândeam să adoarmă copilul ca să dau iama în sertarul cu dulciuri. Problema este că apoi mă împiedicam de cântar. Iar asta se poate şi cu, şi fără copil.

17. Vei avea parte de un somn liniştit întreaga noapte. – N-oi dormi eu chiar toată noaptea, dar mai bine ca acum n-am dormit niciodată. Se prea poate să se tragă de la oboseala cronică, dar de ce să fim cârcotaşi?

21. Vei afecta mai puţin mediul înconjurător decât prietenii tăi cu copii. – Are o scuză. Articolul e scris înainte să apară scandalul Volkswagen.

43. Vei îmbătrâni mai greu şi vei avea mai puţine riduri decât prietenele tale cu copii. – Domnişoara cred că nu a auzit de genetică. Sper ca moştenirea ei în acest sens să fie una bună, ca să nu pice în depresia celor cu riduri şi fără de copii.

52. Nu te vei confrunta cu greţurile de dimineaţă. – Posibil ca tânăra să nu fi aflat că sarcina ţine doar 9 luni şi oricum nu e obligatoriu să ai greţuri în acest timp. Pe de altă parte, dacă ai o bilă leneşă, ai „şansa” să ai greţuri o viaţă întreagă.

81. Nu te vei simţi vreodată prost din cauza copilului tău. – Dar poţi găsi o mie de alte motive să te simţi aiurea. De exemplu: pleci de acasă îmbrăcată la patru ace şi încălţată cu papuci model tigru. Sau pui ciorapii dar uiţi fusta şi afli asta abia în staţia de autobuz. Sau ai deschis gura înainte să gândeşti.

88. Animalele tale pot alerga nestingherite prin casă fără să se teamă că se va aşeza cineva pe ele, că vor fi lovite sau trase de urechi. – Vezi răspunsul de la punctul 11.

93. Vecinii tăi vor fi foarte mulţumiţi să locuiască lângă tine. – Mie mi se pare mai important dacă tu eşti mulţumită de vecinii tăi.

Să nu ne înţelegem greşit. Nu militez nici pentru viaţa cu copii, nici pentru viaţa fără copii. Fiecare ştie ce e mai bine pentru el. Sau cel puţin aşa ar trebui. Dar m-am distrat teribil citind acest articol, mai ales că acum 15 ani m-aş fi regăsit în multe dintre spusele tinerei.

sursa foto: diapersandtutus.wordpress.com

The post 100 de motive ca să nu faci copii appeared first on Bianca Moruș.

The post Cercetătorii şi femeile appeared first on Bianca Moruș.