Un Murphy mic

Bianca Moruș — Fri, 22 Jan 2016 07:00:34 +0000

Pentru cei mai mulţi dintre voi nu e niciun secret că o sarcină cu toate urmările ei(urlete, nopţi cumplit de albe, boli etc) aduce cu ea o memorie grav afectată şi tone de sentimente de nesiguranţă vizavi de sănătatea mentală. Scriam aici despre multiplele prostii făcute în primul an şi după.
Ieri dimineaţă mă duc la mall. Sunt reduceri, sunt convinsă că ştiţi asta. Dau o raită în doi timpi şi 3 miscări, nu găsesc nimic pe plac, aşa că înhaţ 3 cafele, pentru mine şi colege, şi mă duc tiptil la maşină. Tipicară cum sunt, aşez ce am de aşezat şi dau să pun mâna pe tichetul de parcare. Şi ia tichetul de unde nu-i! Locul în care stă de fiecare dată – gol. Mă uit pe jos, poate a zburat. Doar gunoaie. Mă uit pe lângă scaune. Nimic. Răstorn geanta, dau ocol maşinii. 15 minute am răscolit. Tot nimic. Mă resemnez şi mă duc să plătesc tichetul pierdut. Domnişoara, amabilă, îmi spune:
– Dacă îl găsiţi până ieşiţi, veniţi să vă dau banii înapoi.
Nu, n-am avut atâta noroc. Pe drum spre serviciu mă mai uitam, poate îl zăream. Apoi am renunţat, când am realizat că mai rau mă enervez dacă îl găsesc.
Când plec de la muncă, îmi trântesc geanta pe scaun ceva mai teatral, moment în care flutură ceva în partea de sus a lăcaşului în care stă mereu tichetul.
Distracţia mea – preţ de vreo 5 cafele bune.
Zâmbetele voastre – nepreţuite.

The post Un Murphy mic appeared first on Bianca Moruș.

Aventurile unei mame printre biberoane

Bianca Moruș — Tue, 04 Aug 2015 13:45:40 +0000

Vă lăudaţi cu o memorie de senzaţie? Toată viaţa voastră este organizată până la ultimul fir de praf? Teoretic vorbind, că ştim că nu există fir de praf în casele noastre. Găsiţi tricoul cu Metallica, nepurtat de 15 ani, cu ochii închişi? Faceţi un copil şi veţi scăpa de toate aceste apăsări.
Înainte de fie-mea ştiam jumătate din agenda telefonică pe de rost. Nu ratam nicio zi de naştere, nici măcar pe cele ale oamenilor pe care nu-i mai văzusem de 20 de ani. Casa mea era întotdeauna lună. Şi într-o zi a apărut ea. Şi iată în ce m-am transformat.
Într-o dimineaţă am pus piureul de mere în cana cu cafea. Peste cafea, evident. De prisos să spun că m-am enervat şi eu şi fie-mea.
Într-o altă zi m-am dus să plătesc întreţinerea, doar că nu era marţi, ci sâmbătă. Şi nu înţelegeam de ce tot întârzie administratorul.
Am băgat mâna goală după tava din cuptorul încins. Da, am şi pus mâna pe tavă, căci căldura nu a fost suficientă să îmi dea un semnal de alarmă.
Am aruncat hainele copilului în gunoi şi am băgat coaja de banană în maşina de spălat.
O altă zi, o altă distracţie: am aruncat şosetele în wc în loc să le pun în coşul de rufe.
Am pus biberonul în gunoi şi am dărâmat cana plină cu cafea în bucătăria proaspăt spălată. Logic, cafeaua a ajuns pe aragaz, în dulapuri, pe după dulapuri şi pe covor.
Am deschis gazele dar nu am mai aprins şi focul. Noroc că aragazul e mai deştept decât bine şi se blochează automat.
M-am pregătit intens pentru primul Crăciun în formulă de trei, am împachetat cadourile şi voiam să împodobesc bradul, că doar era Ajunul. Am primit un telefon şi din vorbă-n vorbă am aflat că era Crăciunul abia peste două zile.
Am pus zacuscă în loc de dulceaţă în brioşe.
O prietenă de-a mea a dat să amestece laptele şi a realizat, un pic prea târziu, că nu a pus şi tetina la biberon.

Sunt doar câteva din poveştile de mamă adormită. În fiecare zi se întâmplă câte ceva. Şi nu neapărat că se îmbunătăţesc lucrurile cu timpul, dar înveţi să nu le mai pui la suflet. Voi cum v-aţi distrat în primii ani?

sursa foto: www.dreamstime.com

The post Aventurile unei mame printre biberoane appeared first on Bianca Moruș.

prostii Archives - Bianca Moruș

Un Murphy mic

Aventurile unei mame printre biberoane