Ba mai mult, toată piţiponceala excesivă a anilor 1990 – 2000 m-a făcut să cred că ăsta este principalul obiect de activitate al medicilor chirurgi esteticieni: să schimbe înfăţişarea unor individe şi indivizi până nu-i mai recunosc nici propriile mame. Atât de tare m-a enervat fenomenul acesta încât nici n-am insistat să mă documentez despre subiect. Habar n-aveam care este diferenţa dintre botox şi acid hialuronic, de exemplu. Nu mai vorbesc de diferenţa dintre chirurgie estetică şi dermatoestetică. Tot o apă şi-un pământ era în capul meu.

În ultimii ani însă, prin prisma blogului, am tot luat contact cu medici cu diverse specializări, inclusiv în dermatoestetică, sora mai frumoasă a dermatologiei sau estetica naturală, cum i se mai spune. Mai precis, vorbim de medici dermatologi cu supraspecializare, care folosesc metode minim invazive(deci nu vorbim de chirurgie, ca să nu existe dubii) pentru îmbunătăţirea aspectului fizic. Şi aici vorbim de epilarea definitivă(care mie mi se pare o megainvenţie), tot felul de intervenţii pentru tratarea acneei sau a cicatricilor postacneice, modelarea buzelor(aia făcută de habar n-ai că există, nu diformităţile care umplu paginile tabloidelor şi ecranele televizoarelor) şi tratamente de reîntinerire.

Şi uite aşa am ajuns eu zilele trecute la o „lecţie deschisă” cu un produs adus în România de vreun an şi ceva, un tratament injectabil pe bază de acid hialuronic, Juvederm Volite. Şi tot aşa am aflat că există peste 40 de firme producătoare de acid hialuronic dar că românii nu se aruncă cu capul înainte, sunt printre cei mai atenţi la detalii, vor să înţeleagă cât mai bine produsul înainte să decidă dacă îl folosesc sau nu. Şi înainte de asta se documentează despre procesul de îmbătrânire, ceea ce am decis şi eu să fac acum, la spartul târgului.

Faţa este printre cele mai puternic vascularizate părţi din corp. Undeva după 35 de ani(poate fi mai devreme sau mai târziu, în funcţie şi de genetică şi de modul de viaţă), grăsimea din ea începe să se resoarbă, volumul acidului hialuronic din epidermă începe să scadă, tonicitatea scade şi ea şi încep să apară ridurile. Practic, rolul acidului hialuronic este să transporte substanţele nutritive către celule şi reţinând cantităţi foarte mari de apă, este esenţial pentru hidratarea pielii. Când acesta începe să se resoarbă, elasticitatea pielii se pierde şi ea şi ajungem la aşa-numita „faţă căzută”. Acesta este şi scopul substanţelor pe bază de acid hialuronic: să refacă volumul natural al feţei şi calitatea pielii.

Dr. Gabriela Albu nu doar că ne-a explicat toate acestea şi multe altele, dar ne-a arătat şi cum anume se face injectarea, ca să nu fugim mâncând pământul când auzim de ace. Am văzut pe viu cum 2 doamne au fost supuse unor tratamente cu acid hialuronic, în funcţie de necesităţile fiecăreia, iar în timp ce noi ne văitam şi ne gândeam la suferinţa lor ele făceau bancuri şi râdeau pe seama noastră. Practic, am înţeles că e dureros pentru privitor nicidecum pentru cel tratat.

Ce-am mai aflat despre această procedură? Că te întinereşte cu 5-10 ani, că dacă apelezi la ea din timp este mai puţin costisitoare şi ţine mai mult, că bărbaţii sunt în general mai hotărâţi când apelează la dermatoestetică şi că sunt în principal focusaţi pe ridurile de pe frunte în timp ce femeile se decid mai greu şi vor să repare totul într-o clipă. Şi, cu de la mine putere, vă recomand ca dacă alegeţi să apelaţi la astfel de tratamente, să mergeţi la medici specializaţi, nu să căutaţi cine ştie ce oferte dubioase pe internet.

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Ce-am ştiut şi ce-am mai aflat despre acidul hialuronic appeared first on Bianca Moruș.

Am încercat tot felul de tratamente, de la foarte ieftine la foarte scumpe, de la pline de substanţe dubioase până la mama naturistelor. Unele mai rău au făcut, altele dădeau o ameliorare pe moment. Nimic nu m-a convins. Pentru că în sfârşit am ajuns la vârsta în care nu mai cred că tot ce zboară se mănâncă şi tot ce e scris e şi adevărat, am decis să cer lămuriri despre subiect de la o sursă autorizată. Dr. Victor Gabriel Clătici, medic primar dermatologie şi venerologie mi-a vorbit despre miturile în acnee şi problemele pe care le aduce aceasta, nu doar la nivel fizic ci şi psihologic.

Acneea vulgară este una dintre cele mai întâlnite afecţiuni medicale, atât printre adolescenţi cât şi în rândul adulţilor. Pare o banalitate, dar vorbim de o boală cronică ce oferă nu doar disconfort fizic, ci are şi un puternic impact negativ asupra vieţii emoţionale şi sociale. Mulţi pacienţi ajung să evite contactele sociale, tind să se retragă, unii până la izolare, ca să nu fie respinşi de cei din jur. Studii de specialitate susţin că impactul asupra calităţii vieţii determinat de acnee este comparabil cu cel al unor boli precum astmul bronşic, diabetul zaharat sau epilepsia.

De prea multe ori, în mod greşit, acneea este tratată ca o problemă cosmetică şi se încearcă tratarea ei prin saloane de înfrumuseţare sau automedicaţie(aici eu m-am simţit direct vizată). Problema este că aceste metode nu doar că nu rezolvă nimic, dar în cele mai multe cazuri mai rău fac. Acneea se agravează şi se produc leziuni permanente la nivelul pielii.

De ce se ajunge aici? Pentru că în majoritatea cazurilor pacienţii se bazează pe o serie de informaţii eronate, numite aici „mituri despre acnee”. Le vom prezenta şi combate rând pe rând.

Mitul 1. Acneea este cauzată de lipsa igienei. E greu de spus de unde a pornit o asemenea idee dar mai grav este că cei care cred în ea pot cădea cu uşurinţă într-o capcană foarte periculoasă. Utilizarea excesivă a produselor de igienă poate duce la leziuni grave ale tegumentelor, iritarea şi sensibilizarea acestora dar şi la comportamente obsesive de tip „curăţenie permanentă” sau microbofobie.

Mitul 2. Acneea trebuie să îşi urmeze cursul ei. Această idee complet greşită întârzie nepermis de mult consultul dermatologic şi implicit lipsa unui tratament adecvat. Acesta duce în timp la apariţia cicatricilor, a petelor roşii şi a celor maronii pe piele. 74% dintre pacienţi au aşteptat mai mult de un an ca să solicite un tratament medical pentru această boală.

Mitul 3. Acneea este o boală a adolescenţilor. Adevărul este că acneea poate persista sau chiar debuta şi la vârsta de 30, 40 de ani. Acneea care nu dispare până la 25 de ani este numită de dermatologi „acnee persistentă” sau „acneea persoanei adulte”. Aceasta tinde să se formeze în partea inferioară a feţei, cu precădere în jurul gurii, pe bărbie şi de-a lungul maxilarului.

Mitul 4. Soarele vindecă acneea. Este exact invers. Soarele agravează leziunile de acnee chiar dacă aparent acestea sunt mai puţin vizibile pe un ten bronzat. Mai mult, este bine de ştiut că dacă urmaţi un tratament pentru acnee, unele medicamente au contraindicaţii pentru expunerea la soare.

Mitul 5. Singurul şi cel mai bun mod de a scăpa de un coş este de a-l stoarce. Vă recunoaşteţi? Eu sunt cu ambele mâini ridicate. Mereu am crezut că doar aşa pot îndepărat supărătoarele coşuri. În realitate, în acest fel nu faci decât să împrăştii bacteriile şi să favorizezi creşterea numărului de leziuni şi a riscului de cicatrici permanente.

Mitul 6. Acneea este o problemă cosmetică. De fapt, acneea este o boală dermatologică cu implicaţii multiple în endocrinologie, ginecologie, chirurgie plastică şi reparatorie, psihiatrie, psihologie.

Mitul 7. Contraceptivele orale sunt un tratament eficient pentru acneea vulgară. Este cel mai frecvent mit fals, întâlnit cu precădere în rândul adolescenţilor dar nu numai. Contraceptivele progesteronice agravează de fapt acneea şi trebuie evitate. Contraceptivele de tip combinat pot fi mai puţin eficiente sau pot determina agravarea acneei.

Pe principiul „mai bine mai târziu decât niciodată”, deşi aş fi preferat să fie totuşi mai devreme, luminată de doctorul Clătici, acum urmez tratamentul recomandat şi mă lupt din răsputeri cu mitul nr. 5, pe care intenţionez să îl înving că doar n-o fi obişnuinţa mai puternică decât ştiinţa. Ceea ce vă doresc şi voua!

Sursa foto cover: www.jivaspa.ca

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Cu faţa curată şi informaţii adevărate. Mituri despre acnee appeared first on Bianca Moruș.

Am încercat „n” produse: creme, soluţii, loţiuni. Unele mai rău îmi făceau, altele îmi ameliorau problema pe termen scurt. La un moment dat – să tot fie vreo 10 ani de atunci – am renunţat să mai caut şi am folosit doar uleiuri naturale pentru îngrijirea feţei. Nici aici nu am avut vreo revelaţie, dar măcar eram mulţumită că nu mai pun cine ştie ce produse dubioase pe faţă. Oricum, eram convinsă că problema mi se trage de la poluare sau cine ştie ce factori externi, nicidecum de la vreun dezechilibru hormonal, având analizele la zi şi în grafic.

De curând însă am aflat de Visia, un aparat care face analiza computerizată a feţei, aşa că l-am luat dr. Victor Gabriel Clătici, medic primar dermatologie şi venerologie la întrebări şi am şi testat, ca să înţeleg cu adevărat despre ce e vorba. În varianta scurtă, vorbim de efectuarea unor fotografii cu lumină naturală, flash UV şi flasj cross-polarized care arată problemele existente la suprafaţă dar şi problemele invizibile cu ochiul liber. Eu aş fi băgat mâna în foc că în afară de acnee, nu o să îmi descopere alte lucruri. Asta ca să înţelegeţi cât de naivă sunt şi cât de naivi suntem cei mai mulţi dintre noi.

În ce a constat procedura, mai precis? Curăţarea temeinică a tenului, realizarea fotografiilor în mediu controlat iar apoi discuţiile pe marginea a ceea ce am descoperit. Ce este la fel de interesant este că analiza îţi este făcută de computer în comparaţie cu persoane de aceeaşi vârstă, sex şi tip de piele. Am aflat cu stupoare că faţa mea este invadată de porfirine. Ştiu, nici eu n-am auzit până acum de ele. Ce sunt de fapt? Arată încărcătura microbiană de la nivelul feţei. Iar eu practic sunt acoperită după cum se vede în fotografie.

Şi nici măcar asta nu m-a şocat atât de tare cum a făcut-o analiza care arată cât de afectată îmi este faţa de razele soarelui.

Aceasta arată practic gradul de îmbătrânire al pielii şi riscul de cancer de piele. Şi ca să fiu foarte clară: eu arăt aşa în condiţiile în care stau la soare extraordinar de puţin, în orele recomandate şi folosesc creme cu factor de protecţie solară foarte ridicat. Normal că am fost curioasă să aflu de ce este pielea mea atât de afectată în aceste condiţii iar răspunsul a venit rapid: totul începe din copilărie. Efectele nu s-au adunat în ultimii ani, ci de-a lungul celor 36 de viaţă.

Ideea este aşa. Visia ajută medicul să stabilească cât de severe sunt afecţiuni precum: acneea vulgară(practic puteţi apela la aceasta încă din adolescenţă), melasma, rozaceea, cuperoza(unele pot fi descoperite înainte să se manifeste şi la suprafaţa tenului), cicatrice lăsate de acnee sau varicelă, să stabilească un tratament potrivit şi, extrem de important, să analizeze modul în care pacientul răspunde la tratament. Analiza computerizată este utilă şi celor care au în plan să urmeze un tratament laser la nivelul feţei. În urma informaţiilor primite se stabileşte numărul intervenţiilor, tipul lor şi intervalul de timp necesar dintre ele.

Acum, eu am primit indicaţii de tratament dar şi de regim alimentar. Şi instrucţiuni să nu uit de îndemnul lui preferat:

„Cea mai bună cremă antirid este crema de protecţie solară”.

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Tu ştii cât de sănătoasă e faţa ta? appeared first on Bianca Moruș.