Sunt peste 80 de spectacole ale unor trupe sau artiști independenți, jucate în 13 cinematografe din principalele centre comerciale din București, Buzău, Focșani, Pitești, Ploiești și Alexandria.  (locațiile exacte le găsiți aici)

Cele mai multe spectacole sunt pentru pitici, e adevărat, dar e bine de știut că la Teatru la Cinema găsim și comedii, stand-up, spectacole de improvizație sau de magie dedicate adulților.

Spectacolele se joacă prin rotație în cele 13 cinematografe din rețeaua Teatru la Cinema. Iar weekendul acesta este ultimul din acest an în care vor avea loc astfel de reprezentații. Vă las programul, ca să știți cum vi-l faceți voi pe al vostru.

Sâmbătă, ora 11:00 – “Tărâmul înghețat” la Teatru la Cinema din ParkLake (București)

Duminică, ora 11:00 – “Magic Christmas” la Teatru la Cinema din Plaza România (București)

Duminică, ora 11:00 – „Motanul încălțat” la Teatru la Cinema din VIVO! Pitești

Duminică, ora 11:00 – „Aventurile lui Pingolino” la Teatru la Cinema din Winmarkt Alexandria

Duminică, ora 17:30 – „Spărgătorul de nuci” (premieră) la Teatru la Cinema din Auchan Titan (București)

Mai multe aflați pe www.teatrulacinema.ro. Să aveți weekend pe plac!

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Teatru la cinema, o opțiune pentru weekend appeared first on Bianca Moruș.

Niște oameni din capitolul ”nebuni frumoși”, despre care am scris și aici, au decis să treacă peste lipsa banilor, temeri și orice alte piedici, deloc puține, și au făcut primul film de aventură pentru copii de după revoluție.

Fără să stric vizionarea filmului, am să vă povestesc de ce ar trebui să mergeți, la ce să vă așteptați și ce nu o să primiți de la Străjerii. Nu o să primiți efecte speciale, eroi care rămân în picioare și după ce au căzut de la etajul 35, că nu cred că avem mai multe pe la noi prin țară, și nici povești romanțate până la extrem. N-o să vedeți nici ultimul model de iPhone, vreun Bentley auriu sau discuții intelectuale despre opera lui Jung. Pentru că Străjerii este un film despre întoarcerea la lucrurile simple și sănătoase, despre normalitate. Este un film menit să le arate copiilor frumusețea vieții în afara online-ului, care transmite lucruri esențiale: bunătate, prietenie și încredere, dragoste și aventură, curaj și determinare. E un film simplu, bazat pe mesaj, nu pe spectacol.

În cazul în care copiii voștri sunt genul care nu-și scot capul din tablete, cel mai probabil o să vă bosocorodească teribil pentru că i-ați făcut să își piardă timpul cu așa ceva. Dacă nu fac parte din categoria asta, vă puteți aștepta la reacții precum ale fiică-mii, care deși nu concepe să petreacă o zi departe de mine sau să doarmă la cort, după film a decretat că trebuie musai să meargă și ea într-o astfel de tabără, că e cea mai tare experiență pe care ar putea-o avea și că orice copil ar trebui să treacă prin așa ceva. Bine, acum vrea să devină și actriță, dar asta e deja altă poveste.

Eu pot să vă spun că mi-am retrăit copilăria, taberele de excepție în care m-am distrat poate cel mai bine și am plecat din sala de cinema cu un sentimente de nostalgie și liniște, cum rar mi-a fost dat să mai simt în ultimii ani.

Așa că dacă vreți să le arătați copiilor voștri că viața frumoasă nu are legătură cu cea din online sau, pur și simplu, vreți să vă faceți poftă de o aventură în natură, mergeți la Străjerii. De vineri, 29 iunie, intră în cinematografe. Iar dacă va primi suficiente aprecieri și fonduri, ar putea urma și o continuare, în Delta Dunării. Ceea ce n-ar fi deloc rău, că Cireșarii nu mai prind chiar la fel de bine printre copiii ăștia crescuți în sistem Full FD.

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post De ce să mergeți la Străjerii, primul film de aventură pentru copii de după revoluție appeared first on Bianca Moruș.

C-o fi nostalgie, c-o fi vârsta, tare bine mă simt când îmi aduc aminte de verile nesfârșite, când alergam pe afară cât era ziua de lungă sau mă retrăgeam cu o carte pe o creangă de copac, de nu mai dădeai de mine nici dacă îmi urlai cu megafonul în ureche.

Iar dacă nu alergam, visam cu ochii țintiți spre stele sau mă pierdeam în poveștile lui Mark Twain, Karl May sau Jules Verne, mă mutam cu imaginația în minunatele filme ale vremii, pe care le revăd acum cu același drag, împreună cu cea mai dragă dintre drage, adică alături de fiică-mea. Vă las mai jos câteva secvențe din filmele noastre preferate.

Și acum vine vestea cu adevărat bună. Niște oameni cu suflet și inspirație au decis să umple golul imens din peisajul cinematografic autohton și au produs independent primul film românesc pentru copii din ultimii ani. O poveste plină de peripeții, îndrăgosteli, panică și prietenie.

”Am avut mulți ani în minte ideea unui film pentru copii și pentru că n-am obținut finanțare pentru el, am hotărât să îl facem pe propriile puteri. Actuala generație de copii merită un film românesc care să le aducă aminte de faptul că joaca nu înseamnă doar tablete și telefoane, iar copilăria se trăiește cel mai bine în natură. Sperăm să fie doar primul film dintr-o serie întreagă dedicată străjerilor”. – Liviu Marghidan, producătorul filmului Străjerii

”Cel mai greu mi-a fost când s-a pierdut Radu (n.n. personajul principal din film). Deși mama îmi tot spunea că e doar în scenariu, eu eram mereu stresată să nu fie adevărat”. – Adela Marghidan, actriță Străjerii

”Îmi plăcea când filmam, dar cel mai mult îmi plăcea când ne dădea pauze și fugeam să joc fotbal cu băieții. Deși terenul nu era prea bun, că erau multe hopuri și buruieni.” – Andi Nicola, actor Străjerii

Strajerii Teaser on Vimeo

Lansarea oficială a filmului Străjerii va avea loc pe 25 iunie, la Grand Cinema&More Băneasa iar din 29 iunie filmul intră în cinematografele din toată țara. Și sper din toată inima să mergeți să-l vedeți. Oamenii ăștia au făcut totul din propriile resurse și nu vor câștiga nimic. Dar dacă noi mergem și cumpărăm bilete, vor putea face continuarea pe care o au deja schițată. Și, de ce nu, poate vom avea o serie ca celebra Cireșarii.

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Străjerii, cel mai nou film românesc pentru copii appeared first on Bianca Moruș.

Ce vedem în cele 13 zile de festival, din 10 până pe 22 octombrie? Piesele de casă(iar ce am văzut eu până acum mi s-a părut senzaţional), piese ale altor teatre din Bucureşti şi din ţară şi piese ale unor teatre din străinătate. Găsiţi întreg programul festivalului aici.

Şi pentru că tot v-am spus de teatrele din străinătate, şapte la număr, vă anunţ cu mândrie că am fost invitate să participăm la Campionatul Spectacolelor din Străinătate. Ce înseamnă asta? Fiecare din cele şapte piese prezente la Fest(IN) este sprijinită de câte un blogger. Acum, înainte să vă spun ce am ales noi şi de ce, am să vă spun un secret. Nici măcar una dintre piese n-ar trebui ratată, aşa că n-ar fi rău să vă grăbiţi să vă luaţi bilete, mai ales că acum e mai simplu ca niciodată. Intraţi pe site şi le comandaţi online.

Acum, să revenim la piesa noastră. The Bones That Come Late este un conflict dramatic între individ şi sistemul care încearcă să se menţină în viaţă prin oprimarea supuşilor, o poveste despre puterea rădăcinilor culturale. Vă sună cunoscut. Pare că aţi trăit şi voi ceva asemănător? Tocmai, pentru că istoria nu trebuie să fie doar file de carte şi nici nu trebuie uitată, pentru că doar aşa avem şanse să nu lăsăm să se repete unele lucruri, vă aşteptăm la reprezentaţia oferită de Teatrul Naţional Kosovo, pe 21 octombrie, de la ora 20.00. Găsiţi biletele aici.

Ne puteţi susţine şi voi. Descărcaţi cover-ul de mai jos, puneţi-l pe pagina voastră de facebook şi daţi tag paginii noastre, Mothers and the city. Avem 3 premii pentru voi:

1.      O invitaţie dublă la spectacolul The Bones That Come Late

2.      Cartea Teatrul şi frica, a lui Thomas Ostermeier

3.      Un pack de bere Staropramen

Aveţi timp până pe 9 octombrie. Pe 10 octombrie anunţăm câştigătorii. Şi tot de atunci ne vedem şi la Fest(IN) da?

The post Fest(IN) pe Bulevard. Nottara s-a întors acasă şi dă cea mai mare petrecere appeared first on Bianca Moruș.

Iar când cineva o mai şi refuză(nu ştiu cum se face că de obicei acel cineva sunt eu) începe cea mai nouă tragedie a lui Homer. Îi curg lacrimi şuvoaie şi vorbeşte în continuu, printre suspine, despre durerea pe care i-am provocat-o. De obicei, când face asta, se închide în camera ei dar plânge şi vorbeşte atât de tare încât am impresia că se aude totul cel puţin 2 etaje mai sus. Apoi, dacă vede că nu are succes, iese zâmbind şi torcând. Desigur, nu uită să îmi spună cât de tare am supărat-o şi că nu trebuie să mai fac aşa ceva. Nici pe alţii nu îi menajează. Se bagă în sufletul lor, îi mângâie, le zâmbeşte. Şi cam obţine tot ce vrea. Actorii ar trebui să ia lecţii de la ăştia de 3-4 ani. Oscarul de aici vine.

De exemplu, speli şi tu vasele. Şi odată auzi un urlet sfâşietor:

– Mami, ajută-mă!

Şi alergi disperată, cu spuma de la detergentul de vase scurgându-se prin toată casa şi o găseşti în mijlocul jucăriilor:

– Ce s-a întâmplat?

– Ajută-mă, te rog, să strâng mingiile.

Sau…

– Mă îmbrac cu pantaloni scurţi şi îmi iau sandalele.

– Nu. E frig şi plouă.

– Ba da. Aşa mă îmbrac.

– Care parte n-ai inţeles-o? Este foarte frig şi plouă foarte tare.

– Am grijă să nu mă ud.

– Nu poţi ieşi aşa din casă.

– Ba da. Mă îmbrac cu ce vreau eu.

– Am spus: Nu.

– Te rog. Te rog. Te roooooog.

Şi tocmai pentru că puţini sunt cei care reuşesc să îi spună piticei mele un Nu categoric, eu sunt de obicei scorpia de serviciu. Dar nici măcar asta nu îmi iese cum trebuie.

– Mami, dar eu te iubesc. Cel mai mult te iubesc. Şi tu mă iubeşti. Noi două ne iubim cel mai mult.

Să reziste cine poate. Eu nu pot. M-am făcut una cu preşul de la intrare. Poate să îşi şteargă şi picioarele pe mine. A, de fapt chiar face asta câteodată.

The post Şi Oscarul merge la… fiica mea de 3 ani appeared first on Bianca Moruș.