Am încercat tot felul de tratamente, de la foarte ieftine la foarte scumpe, de la pline de substanţe dubioase până la mama naturistelor. Unele mai rău au făcut, altele dădeau o ameliorare pe moment. Nimic nu m-a convins. Pentru că în sfârşit am ajuns la vârsta în care nu mai cred că tot ce zboară se mănâncă şi tot ce e scris e şi adevărat, am decis să cer lămuriri despre subiect de la o sursă autorizată. Dr. Victor Gabriel Clătici, medic primar dermatologie şi venerologie mi-a vorbit despre miturile în acnee şi problemele pe care le aduce aceasta, nu doar la nivel fizic ci şi psihologic.

Acneea vulgară este una dintre cele mai întâlnite afecţiuni medicale, atât printre adolescenţi cât şi în rândul adulţilor. Pare o banalitate, dar vorbim de o boală cronică ce oferă nu doar disconfort fizic, ci are şi un puternic impact negativ asupra vieţii emoţionale şi sociale. Mulţi pacienţi ajung să evite contactele sociale, tind să se retragă, unii până la izolare, ca să nu fie respinşi de cei din jur. Studii de specialitate susţin că impactul asupra calităţii vieţii determinat de acnee este comparabil cu cel al unor boli precum astmul bronşic, diabetul zaharat sau epilepsia.

De prea multe ori, în mod greşit, acneea este tratată ca o problemă cosmetică şi se încearcă tratarea ei prin saloane de înfrumuseţare sau automedicaţie(aici eu m-am simţit direct vizată). Problema este că aceste metode nu doar că nu rezolvă nimic, dar în cele mai multe cazuri mai rău fac. Acneea se agravează şi se produc leziuni permanente la nivelul pielii.

De ce se ajunge aici? Pentru că în majoritatea cazurilor pacienţii se bazează pe o serie de informaţii eronate, numite aici „mituri despre acnee”. Le vom prezenta şi combate rând pe rând.

Mitul 1. Acneea este cauzată de lipsa igienei. E greu de spus de unde a pornit o asemenea idee dar mai grav este că cei care cred în ea pot cădea cu uşurinţă într-o capcană foarte periculoasă. Utilizarea excesivă a produselor de igienă poate duce la leziuni grave ale tegumentelor, iritarea şi sensibilizarea acestora dar şi la comportamente obsesive de tip „curăţenie permanentă” sau microbofobie.

Mitul 2. Acneea trebuie să îşi urmeze cursul ei. Această idee complet greşită întârzie nepermis de mult consultul dermatologic şi implicit lipsa unui tratament adecvat. Acesta duce în timp la apariţia cicatricilor, a petelor roşii şi a celor maronii pe piele. 74% dintre pacienţi au aşteptat mai mult de un an ca să solicite un tratament medical pentru această boală.

Mitul 3. Acneea este o boală a adolescenţilor. Adevărul este că acneea poate persista sau chiar debuta şi la vârsta de 30, 40 de ani. Acneea care nu dispare până la 25 de ani este numită de dermatologi „acnee persistentă” sau „acneea persoanei adulte”. Aceasta tinde să se formeze în partea inferioară a feţei, cu precădere în jurul gurii, pe bărbie şi de-a lungul maxilarului.

Mitul 4. Soarele vindecă acneea. Este exact invers. Soarele agravează leziunile de acnee chiar dacă aparent acestea sunt mai puţin vizibile pe un ten bronzat. Mai mult, este bine de ştiut că dacă urmaţi un tratament pentru acnee, unele medicamente au contraindicaţii pentru expunerea la soare.

Mitul 5. Singurul şi cel mai bun mod de a scăpa de un coş este de a-l stoarce. Vă recunoaşteţi? Eu sunt cu ambele mâini ridicate. Mereu am crezut că doar aşa pot îndepărat supărătoarele coşuri. În realitate, în acest fel nu faci decât să împrăştii bacteriile şi să favorizezi creşterea numărului de leziuni şi a riscului de cicatrici permanente.

Mitul 6. Acneea este o problemă cosmetică. De fapt, acneea este o boală dermatologică cu implicaţii multiple în endocrinologie, ginecologie, chirurgie plastică şi reparatorie, psihiatrie, psihologie.

Mitul 7. Contraceptivele orale sunt un tratament eficient pentru acneea vulgară. Este cel mai frecvent mit fals, întâlnit cu precădere în rândul adolescenţilor dar nu numai. Contraceptivele progesteronice agravează de fapt acneea şi trebuie evitate. Contraceptivele de tip combinat pot fi mai puţin eficiente sau pot determina agravarea acneei.

Pe principiul „mai bine mai târziu decât niciodată”, deşi aş fi preferat să fie totuşi mai devreme, luminată de doctorul Clătici, acum urmez tratamentul recomandat şi mă lupt din răsputeri cu mitul nr. 5, pe care intenţionez să îl înving că doar n-o fi obişnuinţa mai puternică decât ştiinţa. Ceea ce vă doresc şi voua!

Sursa foto cover: www.jivaspa.ca

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Cu faţa curată şi informaţii adevărate. Mituri despre acnee appeared first on Bianca Moruș.

Am încercat „n” produse: creme, soluţii, loţiuni. Unele mai rău îmi făceau, altele îmi ameliorau problema pe termen scurt. La un moment dat – să tot fie vreo 10 ani de atunci – am renunţat să mai caut şi am folosit doar uleiuri naturale pentru îngrijirea feţei. Nici aici nu am avut vreo revelaţie, dar măcar eram mulţumită că nu mai pun cine ştie ce produse dubioase pe faţă. Oricum, eram convinsă că problema mi se trage de la poluare sau cine ştie ce factori externi, nicidecum de la vreun dezechilibru hormonal, având analizele la zi şi în grafic.

De curând însă am aflat de Visia, un aparat care face analiza computerizată a feţei, aşa că l-am luat dr. Victor Gabriel Clătici, medic primar dermatologie şi venerologie la întrebări şi am şi testat, ca să înţeleg cu adevărat despre ce e vorba. În varianta scurtă, vorbim de efectuarea unor fotografii cu lumină naturală, flash UV şi flasj cross-polarized care arată problemele existente la suprafaţă dar şi problemele invizibile cu ochiul liber. Eu aş fi băgat mâna în foc că în afară de acnee, nu o să îmi descopere alte lucruri. Asta ca să înţelegeţi cât de naivă sunt şi cât de naivi suntem cei mai mulţi dintre noi.

În ce a constat procedura, mai precis? Curăţarea temeinică a tenului, realizarea fotografiilor în mediu controlat iar apoi discuţiile pe marginea a ceea ce am descoperit. Ce este la fel de interesant este că analiza îţi este făcută de computer în comparaţie cu persoane de aceeaşi vârstă, sex şi tip de piele. Am aflat cu stupoare că faţa mea este invadată de porfirine. Ştiu, nici eu n-am auzit până acum de ele. Ce sunt de fapt? Arată încărcătura microbiană de la nivelul feţei. Iar eu practic sunt acoperită după cum se vede în fotografie.

Şi nici măcar asta nu m-a şocat atât de tare cum a făcut-o analiza care arată cât de afectată îmi este faţa de razele soarelui.

Aceasta arată practic gradul de îmbătrânire al pielii şi riscul de cancer de piele. Şi ca să fiu foarte clară: eu arăt aşa în condiţiile în care stau la soare extraordinar de puţin, în orele recomandate şi folosesc creme cu factor de protecţie solară foarte ridicat. Normal că am fost curioasă să aflu de ce este pielea mea atât de afectată în aceste condiţii iar răspunsul a venit rapid: totul începe din copilărie. Efectele nu s-au adunat în ultimii ani, ci de-a lungul celor 36 de viaţă.

Ideea este aşa. Visia ajută medicul să stabilească cât de severe sunt afecţiuni precum: acneea vulgară(practic puteţi apela la aceasta încă din adolescenţă), melasma, rozaceea, cuperoza(unele pot fi descoperite înainte să se manifeste şi la suprafaţa tenului), cicatrice lăsate de acnee sau varicelă, să stabilească un tratament potrivit şi, extrem de important, să analizeze modul în care pacientul răspunde la tratament. Analiza computerizată este utilă şi celor care au în plan să urmeze un tratament laser la nivelul feţei. În urma informaţiilor primite se stabileşte numărul intervenţiilor, tipul lor şi intervalul de timp necesar dintre ele.

Acum, eu am primit indicaţii de tratament dar şi de regim alimentar. Şi instrucţiuni să nu uit de îndemnul lui preferat:

„Cea mai bună cremă antirid este crema de protecţie solară”.

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Tu ştii cât de sănătoasă e faţa ta? appeared first on Bianca Moruș.

EPILAREA DEFINITIVĂ NU TE LASĂ ŞI FĂRĂ ULTIMUL FIR DE PĂR

Începem cu primul mit la acest capitol. Oamenii se aşteaptă ca după câteva şedinţe de epilare cu laser să nu mai aibă nevoie de epilare niciodată. Deci, cum stau lucrurile în realitate?

Problema legată de epilare este că e un cuvânt prost înţeles. Oamenii pun semnul egal între definitiv şi complet. Definitiv înseamnă distrugerea unui fir de păr. Şi asta se întâmplă. Complet nu se poate întâmpla niciodată, pentru că firele noastre de păr sunt în nişte perioade de creştere, într-un ciclu al firului de păr. Şi acest ciclu al firului de păr se caracterizează printr-o perioadă de creştere activă, anagen şi o perioadă de hibernare, catagen şi telogen. Noi, cu laser sau lumină intens pulsată, putem să acţionăm asupra firelor de păr aflate în anagenul timpuriu, deci într-o zonă foarte mică din anagen. De aceea este nevoie de mai multe şedinţe de epilare, la un interval de timp care depinde de zonă. Pentru axilă, de exemplu, se face o şedinţă la 4 săptămâni. Pentru gambe se face la 6, 8, poate chiar 10 sau 12 săptămâni.

EPILAREA DEFINITIVĂ SE FACE PENTRU CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII

Termenul cel mai corect folosit şi cel mai ştiinţific cu putinţă este „reducerea permanentă a părului”. În zona respectivă va mai creşte păr, dar va creşte mai încet. Viteza de creştere este muuult diminuată. Plus, va creşte mai subţire, mai fin şi mai decolorat. Şi al patrulea lucru şi cel mai important este, de fapt, că noi nu vrem epilare ca să distrugem firele de păr.

Sunteţi sigur? Că eu sigur asta îmi doresc.

Primul lucru pe care îl fac când vine la mine o doamnă şi îmi spune că vrea epilare este să o întreb: „De ce?”

„Că vreau să îmi dispară părul.”

„De ce vreţi să dispară părul?”

„Pentru că mă enervează.”

„Cum vă enervează?”

Şi aici încep să apară motivele adevărate: „creşte prea repede”. Când aud asta mă gândesc că poate este vreo cauză care contribuie la asta: medicament, hormon, afecţiune endocrină, status genetic…

„Îmi creşte sub piele.” „Mă înroşesc după epilat.” „Apar mici bubiţe după epilat.” „Mă mănâncă când începe să crească firul de păr.” De fapt, nu părul este cel care deranjează în cele mai multe cazuri, ci reacţiile adverse asociate cu diferite metode de epilare. Epilarea nu se face pentru a distruge firul de păr. Epilarea se face pentru a creşte calitatea vieţii persoanei respective, inclusiv prin reducerea reacţiilor adverse asociate cu alte metode de epilare.

EPILAREA DEFINTIVĂ TREBUIE FĂCUTĂ DOAR SUB SUPRAVEGHERE MEDICALĂ

O altă problemă. Peste tot în lume, în clinicile mari de laser, epilarea este făcută sub supraveghere medicală. Punct. Medicul dermatolog ştie cel mai bine despre firul de păr. Medicul dermatolog ştie să coreleze ceea ce vede cu parametrii. Nu îţi iei nu ştiu ce aparat X, vine cineva, îţi explică două zile ce să faci şi apoi te apuci de epilare. De aceea apar reacţiile adverse. Nu că e aparatul prost, ci pentru că nu a fost utilizat cum trebuie. Personalul medical calificat ştie să ia nişte decizii corecte în timp real, în funcţie de vârsta pacientului, de afecţiuni asociate.

Te duci într-un salon. Pe doamna de acolo nu o interesează dacă este posibil ca tu să ai o problemă endocrină. Are pacientul aluniţe. Noi avem grijă să nu dăm peste ele. Există cazuri de melanom, cancer de piele foarte grav, apărute ca urmare a şedinţelor de epilare făcute de habarnişti.

EPILAREA DEFINITIVĂ NU ESTE PENTRU TOATĂ LUMEA

Apoi, mulţi nu înţeleg că nu se poate să rămânem fără păr în totalitate. Pe de altă parte, epilarea laser, făcută corect, se poate face de la 1 ianuarie la 31 decembrie, nu doar pe timpul iernii dar, aşa cum spuneam, doar de către personal medical calificat. De exemplu, eu nu concep să fac o şedinţă de laser până nu stau de vorbă măcar 15-20 de minute cu pacientul. Îi explic ce putem şi îl întreb tot ce face, ce a făcut. Sunt pisălog. De ce? Pentru că un medicament sau un supliment nutriţional pe care îl ia şi uită să mi-l spună poate să determine o reacţie adversă, de tip arsură.

La fel, dacă există exces de păr din cauza unei dereglări hormonale, degeaba faci epilarea dacă nu reglezi problema. Arunci banii pe fereastră.

Şi mai este un lucru foarte important. Există aşa-numita pregătire pentru epilare. Asta înseamnă: nu ceară, nu epilator şi nu decolorare cam cu 4 săptămâni înainte de prima şedinţă.

De cele mai multe ori, când analizam poblema epilării definitive, preţul era unul din lucrurile care mă ţineau în loc. Mi se părea că plătesc prea mult pentru un moft. Că nu e moft, ştiţi şi voi la fel de bine ca şi mine. Dar eu calcule clare nu am făcut în acest sens. Alţii însă nu au stat degeaba.

Sursa: http://lucypeters.com/hair-removal-facts-numbers-and-figures-infographic/

Am mai adunat şi alte câteva date, zic eu interesante.

• Rata de satisfacţie în rândul femeilor care au încercat epilarea definitivă este de 87%.
• Cele mai multe intervenţii de acest gen au fost făcute la grupa de vârstă de peste 40 de ani.
• Topul zonelor supuse epilării cu laser(în Marea Britanie): gambe – 82%, axile(78%), inghinal(57%), braţe(15%).
• Femeile cu vârste între 19 şi 36 de ani au apelat la epilarea cu laser majoritar pentru axile şi linia bikinilor iar bărbaţii între 18 şi 45 de ani, pentru spate şi gât(conform unui studiu efectuat de ASDS, American Society for Dermatologic Surgery).

După cum vă spuneam şi la începutul articolului, acum, că am stat de vorbă cu doctorul Clătici, am aflat şi unde am greşit la primele mele încercări de epilare definitivă:

• Am ales un salon oarecare, fără personal medical.
• Nu am respectat minimul de 4 săptămâni anterior intervenţiei, în care să folosesc doar epilarea cu lama de ras.
• Am aşteptat minuni – pentru că după 3 săptămâni nu am observat schimbări notabile, am renunţat.
• Dar cea mai mare greşeală a mea este cea că nu am ştiut că aluniţele trebuie protejate în timpul acestui proces. Sigur, sper să nu ajung să regret mai tare acest lucru. Şi măcar data viitoare voi şti ce am de făcut şi unde să mă duc.

Sunt curioasă. Voi aţi încercat epilarea cu laser? Şi dacă da, a avut efectul pe care l-aţi dorit?

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Epilarea definitivă, mituri şi adevăruri appeared first on Bianca Moruș.