Greul începe odată cu dezvoltarea personalităţii, când ei se cred (de multe ori au şi dreptate) mai deştepţi. Cine vrea, mai ia exemplu de la un prieten, mai citeşte o carte, mai întreabă pe cineva. Sigur, asta fac imperfecţii, căci despre ei, adică despre noi e vorba aici. Şi cum din învăţat nu ne oprim niciodată, putem să facem acum asta în mod organizat şi amuzant pe deasupra, de la nimeni altul decât de la Antrenorul părinţilor.

Sună pompos? Preţios? Infatuat? Poate, dar Mirela Retegan are ceva ce mulţi dintre noi au pierdut pe traseu, asta dacă au avut vreodată: umor şi idei. Oricât ne-ar plăcea să credem că ştim şi noi să ne descurcăm şi că facem faţă, haideţi să ne amintim de câte ori am bătut din picior nervos, că întârziam la grădiniţă/şcoală şi apoi la muncă. Haideţi să ne gândim de câte ori am lătrat la copii: „Nu vezi că am treabă? Du-te şi joacă-te în camera ta!” Sau poate pur şi simplu nu ne-a mai dus capul la ce replici să inventăm sau la cum să mai distrăm copilul neobosit de lângă noi. De copilul din noi nici nu mai menţionez, că de obicei el se ascunde singur în camera lui.

La Campionatul de joacă putea să redescoperim copilul din noi şi să îl ajutăm astfel pe copilul de lângă noi. Găsiţi toate detaliile despre turneu aici. Iar cel mai norocos dintre voi va primi o invitaţie la unul dintre workshop-uri, în Bucuresti sau în orice oraş aflat pe lista turneului. Ce aveţi de făcut? Nimic mai simplu. Lăsaţi un comentariu la această postare, pe pagina noastră de facebook, în care să ne spuneţi care este activitate preferată pe care o faceţi împreună cu copilul sau copiii voştri.

The post Cine vine la Campionatul de joacă? appeared first on Bianca Moruș.

Ce e aşa de special? Totul. Pentru că vom avea chiar de toate pentru toţi, pici şi părinţi laolaltă. Jocuri, concursuri, teatru, super spectacol Gaşca Zurli şi multe, dar foarte multe surprize pe care nu le veţi afla decât dacă veniţi alături de noi. O pajişte mai ceva ca în poveşti, pe Domeniul Ştirbey, ne aşteaptă să lâncezim noi, ăştia mai bătrâni sau să alergăm şi să ne jucăm, ceilalţi mai cu condiţia fizică la ei. Şi dacă piticii nu vor să se dezlipească de-ale lor biciclete, trotinete, role sau mai ştiu eu ce dispozitiv asemănător, staţi liniştiţi, e loc şi pentru ele. Puteţi să-i luaţi cu tot cu prieteni, căci am stabilit deja că e loc pentru toată lumea.

Accesul se poate face începând cu ora 12.00 iar până la ora 16.00 trebuie să fiţi pregătiţi, căci încep jocurile şi concursurile. O oră mai târziu vedem „Aventurile iepuraşului în pădurea poveştilor” iar seara se va încheia, cum altfel, cu cel mai vesel spectacol.

Intrarea este liberă, aşa că nu aveţi nicio scuză să lipsiţi. De 1 iunie, fii Zurli!

Mai multe detalii despre eveniment găsiţi aici.

https://www.youtube.com/watch?v=uMNGtU2v8Ic

The post Noi ştim ce facem de 1 iunie. Voi? appeared first on Bianca Moruș.

Iar în ziua în care a împlinit 3 ani, fiica mea a aflat că în viaţă există oameni buni şi frumoşi, care te ajută şi îţi fac surprize monumentale, pentru că pot. Ştia că e ziua ei. Ştia că va avea petrecere la grădiniţă, că doar acolo sunt cei mai mulţi prieteni ai ei. Ştia şi ce tort va avea, pentru că l-a ales cu mânuţa ei. De altfel, cam toate cadourile şi le-a ales singură-singurică, pentru că ea ştie cel mai bine ce îi place şi îşi doreşte. Ştia că va avea parte şi de o surpriză, dar de aici încolo nu mai ştia nimic.

În ziua Z, a văzut cum în grădiniţă intră 2 tineri. Cum nu ştie să citească, tricoul unuia dintre ei nu i-a spus nimic. O aud însă spunând relativ timid, relativ impacientată:

• Mama, e Zurli!

Eu, complet nedumerită:

• Dar de unde ştii, Diana, că sunt de la Zurli?
• Uite, mama!

Ea a văzut ceva ce eu nu observasem. Cadourile pregătite de minunaţii Zurli pentru ea. Printre ele, corniţele fetiţei Zurli, pe care mi le ceruse de mai multe ori până atunci. Până au aranjat băieţii ce aveau de aranjat, ne-am luat cu altele şi am depăşit momentul. Până când s-a auzit un ciocănit în uşă iar în prag a apărut nimeni alta decât idolul picilor şi nu numai din România, fetiţa Zurli. Cinci minute Diana s-a uitat la ea cu o faţă care spunea: „Ştiu că eşti tu dar nu înţeleg cum de eşti tu aici.” Apoi a început nebunia. Mulţumesc, Mirela. Mulțumesc, Fifi. Mulțumesc pentru că aţi introdus-o pe fiica mea în lumea voastră frumoasă. Cred că trebuie să ştiţi că Diana vrea să fie Zurli când o să fie mare. Mulţumesc, Ovidiu Craiciu pentru fotografiile care exprimă mult mai bine ce a fost acolo decât pot eu să o fac în o mie de cuvinte.

The post Când visurile se împlinesc appeared first on Bianca Moruș.