Aşa că n-ar fi rău să ne gândim unde greşim. Am fost sâmbătă să-l ascult pe dr. Carlos Gonzalez, pediatrul care a îndrăznit să spargă barierele impuse chiar de către colegi de-ai săi în ceea ce priveşte alimentaţia celor mici. Şi pot să vă spun că m-a uns pe suflet. Probabil mulţi veţi contesta părerile lui, nu vă veţi regăsi în ele. Mie îmi pare rău că nu le-am aflat la momentul potrivit, adică acum vreo 4 ani şi ceva. Dar e mai bine mai târziu decât niciodată.

Cea mai bună hrană în primele 6 luni este laptele matern la cerere. Nici doctorul, nici mama nu ştiu cât mănâncă un bebeluş. Copilul ştie exact cât şi când are nevoie. Şi atunci de ce avem impresia că la 6 luni cel mic nu mai ştie lucrurile astea? Credeţi că se prosteşte brusc? Ştii că trebuie să începi diversificarea şi te duci la medic, care îţi spune ce şi cât trebuie să mănânce copilul tău, câte grame, ce alimente, la ce ore. Dacă până la 6 luni a mâncat la cerere, aşa ar trebui să facă toată viaţa.

În doar 15 ani, tabelul care arată de câte calorii are nevoie un copil în funcţie de vârstă s-a modificat de 3 ori. Iar recomandările în acest sens au scăzut considerabil.

Nu poţi să îi spui unei mame câte calorii să îi dea copilului, e absurd. Ar trebui să îi spui câte grame din fiecare categorie de alimente ar trebui să mănânce. Eu nu ştiu să-mi număr caloriile din farfurie. Mai mult, tu încerci să îi dai 50 de grame de pui, că aşa ţi-a spus medicul dar poate că lui nu îi place puiul. Niciunui om nu îi plac toate alimentele. Şi niciun copil nu are nevoie de aceeaşi cantitate de mâncare cu altul, de aceeaşi vârstă. Mai mult, copiii hrăniţi la sân consumă mai puţine calorii decât cei hrăniţi cu lapte praf.

Există tabele cu hrana necesară la 3, la 6, la 9 luni dar nimeni nu ştie cât mănâncă un copil la 4 luni. Vorbim de medii, desigur, dar cum le stabileşti? Între cea mai mică şi cea mai mare valoare se încadrează 95% din oameni. Cantitatea pe care ţi-o recomandă medicul pentru copil este de obicei cantitatea de care are nevoie cel mai înfometat copil din lume. Tu ai acasă cel mai bun expert care ştie de câtă mâncare are nevoie şi acela e copilul tău.

Vitaminele, proteinele, mineralele sunt o altă provocare/obsesie a noastră, a părinţilor.

Şi aici s-au schimbat recomandările de-a lungul anilor. Medicii nu sunt în stare nici măcar să se hotărască dacă pe măsură ce creşte, copilul are nevoie de mai multe sau mai puţine astfel de substanţe.

Voi ştiţi care fructe au mai multă vitamina C? Portocale, kiwi, bravo! Acum vă rog să îmi spuneţi care fructe au mai multă vitamina B12! Nu ştiţi. De ce? Credeţi că e mai puţin importantă? Nu, doar că trăim cu nişte obsesii moştenite de zeci de ani.

Singurul lucru care îi poate lipsi unui copil alăptat este fierul. De aceea începem diversificarea la 6 luni. Bebeluşii se nasc cu suficient fier dar după 6 luni unii nu mai au suficient şi atunci începem diversificarea. Dar copiii nu au nevoie de multă mâncare. 20 de grame de pui sunt suficiente pentru ca un copil să îşi ia fierul necesar. Dar ţineţi cont: unii copii au nevoie de el abia la 12 luni. Dacă cel mic refuză puiul până la 7-8 luni, poate însemna că nu are nevoie de el. Poţi începe să te îngrijorezi abia după această vârstă şi atunci nu te repezi să îi dai suplimente, atunci îi faci analize. Şi doar dacă iese deficit în urma analizelor poţi lua în calcul să îi dai picături de fier în cazul în care copilul refuză în continuare carnea. Nu există dovezi că cei mici au nevoie de suplimente de fier dacă nu au probleme dovedite.

Calitatea laptelui matern a fost adusă şi ea în discuţie.

Laptele nu se tranformă în apă, asta e o prostie. Cu cât hrăneşti copilul mai mult, cu atât laptele devine mai bun.

Iar laptele de vacă nu are ce căuta în alimentaţia unui copil mai devreme de 12 luni iar atunci nu trebuie să depăşească sub nicio formă 500ml pe zi. Prea mult lapte de vacă aduce deficienţe grave de fier.

Când vine vorba de greutatea copiilor, lucrurile sunt mai simple decât considerăm noi, spune dr. Gonzalez.

Dacă cel mic pierde în greutate atunci sigur nu mănâncă destul. Dacă ia în greutate, înseamnă că mănâncă suficient. „Dar mănâncă prea puţin”, spuneţi cei mai mulţi dintre voi. Cum contabilizaţi voi asta? De unde ştiţi voi exact cât are el nevoie?

Mulţi medici şi părinţi se aşteaptă ca după diversificare copilul să ia mai uşor în greutate. Dr. Gonzalez spune că este exact pe dos. Copiii cresc cel mai mult și mai ușor în primele luni de viață. Apoi lucrurile încep să se liniștească iar creșterea, și în înălțime și în greutate, începe să devină mai lentă.

Principala regulă de alimentație este ca bebelușul să fie hrănit exclusiv la sân până la 6 luni. Dacă e hrănit cu lapte praf, diversificarea poate începe după 4/5 luni. Dar, atenție, nu voi sunteți cei care începeți diversificarea în acest caz. Înseamnă doar că dacă el ia mâncarea de pe masă și începe să o molfăie, trebuie să îl lași în pace, nu să te isterizezi. E alegerea lui. Dar tu începi să îi oferi mâncare tot după 6 luni. În plus, sunt absurde regulile care spun că îi oferi cereale la 7 luni, pui la 8 luni și așa mai departe. Eu nu consider că există alimente potrivite pe categorii de vârstă. Există doar alimente potrivite pentru un copil sănătos. Iar carnea este pe primul loc datorită aportului de fier.

Piureurile nu au ce căuta în alimentația copilului de peste 6 luni. El trebuie să mănânce bucățele, mâncare normală. Nu vă speriați! Toți copiii se îneacă și e perfect normal. Este complet diferit de asfixie. Foarte puțini ajung la așa ceva și de obicei se întâmplă asta la cei care mănâncă alune, nuci sau orice din această categorie sau morcov crud. Din acest motiv vi se spune să evitați alunele până la 3 ani, nu din cauza potențialului alergen, așa cum se mai spune prin unele medii. Oricum, voi trebuie să știți un lucru: niciodată, dar niciodată să nu plecați de lângă copil când mănâncă.

Și dacă tot am ajuns la interdicții: niciodată nu îi pune cereale sau orice altă mâncare în biberon. Biberonul este făcut doar pentru lapte. Nici măcar pentru apă nu e făcut. Dacă îi dai apă, îi dai în cană.

Nu vă mai aruncați asupra cerealelor pentru copii. Sunt foarte nesănătoase, sunt pline de zahăr. Producătorii nu se preocupă de sănătatea copiilor voștri ci doar de vânzări. Dacă fac cereale fără zahăr și nu se vând ei le vor îndulci, ca să își crească vânzările. Iar dacă aveți impresia că faceți o alegere mai bună cu cele îndulcite cu suc de fructe, greșiți! Sunt la fel de dăunătoare. Sucurile concentrate de fructe sunt tot o formă de zahăr. E doar o strategie de marketing. Nu mai scriem zahăr, scriem fructe, că sunt sănătoase. Nu vă bucurați că mănâncă cei mici ceva dacă acel ceva sunt cerealele astea. Nu îi fac niciun bine.

Pe de altă parte, niciun suc de fructe nu este sănătos, nici măcar cel făcut acasă. Sigur, e de preferat să bei, la o aniversare, un suc de fructe proaspăt stors decât o Cola, dar astea trebuie să fie excepțiile, de 2-3 ori pe an nu zi de zi. Singurul lucru sănătos de băut este apa.

Dr. Gonzalez consideră că scopul nostru, ca părinți, este să educăm, nu să hrănim. Copilul nu trebuie să mănânce, ci să poată fizic să mănânce.

E mult mai important să mănânce o macaroană cu mâna lui decât să mănânce 200ml de piure cu mâna ta. Imaginează-ți cum te-ai simți tu să vină cineva să facă avioane ca să te forțeze să deschizi gura.

Mulți cred că după 6 luni copiii trebuie să mănânce mai mult și mai bine. Greșit. Nutriția lor se va înrăutăți. Dar nici nu poți să-l alăptezi toată viața. Cum ar fi să te alăpteze acum mama ta sau pe ea, bunica ta? Copilul trebuie să învețe să mănânce mâncare normală, așa cum faci și tu.

”Păi nu pot să îi dau atâta sare copilului meu!” – Asta nu înseamnă decât că nici tu n-ar trebui să mănânci atâta sare. Şi este valabil pentru orice aliment sau mâncare. Dacă tu nu mănânci sănătos, nici copilul tău nu va mânca sănătos.

Dar gândeşte-te şi la următoru fapt: tu nu mănânci ce nu-ţi place. E şi stupid să faci asta. E normal ca tu să mănânci ce găteşti – găteşti aşa cum îţi place ţie. E normal să mănânce şi soţul, că el are şi alte aşteptări de la tine şi n-ar vrea să te enerveze. Dar copilul nu are nicio aşteptare de la tine. El ia mâncarea şi o aruncă dacă nu îi e pe plac.

Eu nu înţeleg aceste reguli: fără gluten, fără peşte, fără căpşuni până la o anumită vârstă. Nu este nicio diferenţă pentru alergii dacă începi mai devreme sau mai târziu să îi dai un anumit aliment.

Copiii vor avea preferinţe. Şi tu ai. Iar după un am şi jumătate cei mai mulţi preferă pastele şi puiul. Asta nu înseamnă să îi dai zi de zi doar ce îi place, ca să fii tu liniştit că mănâncă. Dă-i mereu altceva dar pune-i mai puţin în farfurie dacă ştii că nu îi este tocmai pe plac respectiva mâncare. Aşa nu va simţi presiunea atât de mare. Nu mănâncă nimic, respectă asta. Aşa simte el. Gusturile se schimbă în timp dar asta numai dacă nu pui presiune pe copil. Dacă îl forţezi, atunci fii convins că nu va avea deschidere către respectivul aliment.

Problema nu e dacă mănâncă sau nu copilul. Problema este dacă pierde în greutate. Iar dacă se întâmplă asta, mergi la medic. Poate să aibă o infecţie iar tu, în timpul ăsta, singura măsură pe care o iei este să îl forţezi să mănânce. Ai răbdare şi mănâncă sănătos. Doar aşa poţi spera ca şi copilul tău să facă la fel.

Şi nu uita: Dacă cel mic nu mănâncă, continuă să zâmbeşti.

Informațiile le-am aflat în cadrul conferinţei „Mami, dă-mi să mănânc ce, cât şi când vreau”, organizată de centrul ProMAMA.

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Hrana copiilor, obsesia părinţilor appeared first on Bianca Moruș.

De exemplu, dacă tu consideri că e bine să începi diversificarea conform recomandărilor OMS, adică după 6 luni, întotdeauna se vor găsi unii şi alţii care să îţi spună că eşti o tâmpită, că poţi să îi dai mâncare solidă şi de la 3-4 luni şi că oricum e bine să îi dai din mâncarea ta, că altfel va deveni un mofturos fără pereche. Sigur, eşti la fel de nepricepută şi dacă începi aceeaşi diversificare cu legume în locul celebrului măr amestecat cu biscuiţi.

Ce să mai spunem despre alăptare! Nu contează ce ai făcut, ce ai îndurat, cât te-ai chinuit. Dacă i-ai dat copilului lapte praf eşti o nenorocită care se gândeşte doar la ea şi care i-a distrus sănătatea şi viitorul. Bineînţeles, nici dacă alăptezi după vârsta de 2 ani nu eşti normală şi greşeşti teribil. Acum, fie vorba între noi, nu pricep şi pace de ce trebuie să dea vreodată o femeie explicaţii despre cum a născut sau dacă a alăptat sau nu. N-ai opri un om pe stradă să îl întrebi dacă a avut orgasm ultima oară când a făcut sex. Dar unii(mulţi) n-au nicio problemă să întrebe femei străine sau prea puţin cunoscute lucruri la fel de intime.

Apoi… alinţi prea mult copilul, îl ţii prea mult în braţe, te-ai transformat în sclava lui. Nu e normal să nu fie casa lună şi să nu ai mâncare caldă pe aragaz pentru că stai toată ziua după fundul plodului. Eşti praf însă şi dacă te întorci prea repede la muncă şi nu stai să îl creşti. Nu e în regulă că nu merge la 10 luni, nici dacă nu vorbeşte la un an. Dacă încă nu te-ai convins că oricine este o „mamă” mai bună decât eşti tu, îţi spun alţii că eşti o tută pentru că nu l-ai pus în lesă şi îi permiţi să descopere lumea. Dacă îi accepţi şi încerci să îi înţelegi tantrum-urile înseamnă că deja ai eşuat ca mamă iar copilul este un răsfăţat cu un pas deja pe calea pierzaniei. Dacă îi dai dreptul să refuze o mâncare sau să aleagă cu ce să se îmbrace eşti o inconştientă, pentru că aşa va ajunge şi să aleagă drogurile. Sau alcoolul. Sau pe amândouă, că oricum mai faci multe alte greşeli în educaţia lui. Dacă îl laşi să decidă de cine vrea să se apropie şi de cine nu iar greşeşti, că doar ştim cu toţii că trebuie să îl obligi să îi placă ceva, nu să îl laşi să aleagă. Dacă nu-l obligi să aibă zece pe linie la toate materiile, fie că îi plac, fie că nu, iar eşti un părinte denaturat, care îşi bate joc de viitorul copilului. La fel şi dacă nu îi desfiinţezi toate alegerile, fie că e vorba de muzica ce îi place, de prietenii pe care şi-i alege sau de meseria pe care vrea să o urmeze.

Nu cred în libertatea absolută acordată unui copil. Dar nici nu cred în dresatul lui. Ba sunt convinsă că acesta din urmă, în cele mai multe cazuri, poate face mai mult rău decât bine. Şi nici nu cred că eu ştiu mai bine cum trebuie să îşi crească alţii copiii. Da, tind să analizez. De multe ori poate nu sunt de acord cu ceea ce fac alţii. Dar nu sunt eu în pielea altuia, ca să ştiu de ce face într-un fel sau în altul. Sigur că sunt lucruri pe care le consider capitale: nu accept bătaia, nu înţeleg alimentaţia proastă în cazul copiilor foarte mici şi nici încercarea de a-i obliga să fie exclusiv cum îşi doresc părinţii. Dar nu îmi permit să îmi dau cu părerea dacă nu mi se cere şi nici să impun eu reguli altcuiva decât copilului meu.

Poate ar fi cazul să încercăm să ne preocupăm mai mult de ce este în casa şi în viaţa noastră decât în a altuia. Să vedem unde greşim noi şi să încercăm să reparăm, dacă dorim. Regulile nu sunt aceleaşi pentru toată lumea, aşa cum nu suntem toţi la fel. Aşa că înainte să îi dai cuiva un sfat, gândeşte-te că poate omul acela are alte idei despre viaţă decât ai tu. Şi oricât de greu este de acceptat, nimeni nu deţine adevărul absolut. Ce ţie îţi face bine, celuilalt poate nu i se potriveşte şi nici nu-şi doreşte. Ştiu şi eu că broccoli e sănătos, dar asta nu mă convinge să îl mănânc dacă mie nu îmi place gustul.

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.

The post Sindromul datului cu părerea(sau cum alţii ştiu mereu cum trebuie să-ţi creşti tu copilul) appeared first on Bianca Moruș.

Cel mai important moment din discursul lui mi s-a părut cel în care ne-a explicat că noi, părinţii, ar trebui să fim mai puţin paranoici când vine vorba de sănătatea copiilor. Mai exact, să nu mai căutăm disperaţi să le stimulăm imunitatea, speriaţi că se îmbolnăvesc prea des. Este absolut normal ca un copil să răcească de 8 ori pe an. Aceasta este de fapt modalitatea prin care îşi creează imunitatea. Trebuie să ia viruşi, bacterii pentru ca organismul să îşi găsească modalităţile de a lupta cu boala. Sigur că nu trebuie să fim nici inconştienţi. Mai precis, vizita la medic este obligatorie iar tratamentele se dau doar la indicaţiile acestuia. Şi la orice răceală trebuie să avem grijă să nu creeze probleme suplimentare, precum otite sau pneumonii. Este treaba noastră, a părinţilor şi a medicilor să susţinem organismul copilului, nu să îl bombardăm cu antibiotice pentru orice răceală minoră. Nici mucii, nici febra nu se tratează cu antibiotice. Iar cea mai bună metodă de prevenţie în cazul celor mici şi nu numai este mişcarea şi alimentaţia sănătoasă.

Şi dacă tot am ajuns la capitolul mâncare, o să vă povestesc şi câteva dintre sfaturile primite de la medicul nutriţionist Mihaela Bilic. O alimentaţie sănătoasă nu trebuie să fie una ştiinţifică, ci trebuie să fie diversă şi echilibrată. Trebuie să mâncăm de foame, nu să ne folosim de mâncare ca să depăşim un disconfort emoţional. Şi cel mai important(mai ales pentru mamele aflate la începutul diversificării): copiii ştiu mai bine decât noi cât şi când trebuie să mănânce. Nu îi îndopaţi. Nu este obligatoriu ca un copil să mănânce 3 mese pe zi plus 2 gustări. Dacă nu le vrea, nu îl obligaţi pentru că aşa se ajunge la dezechilibre şi la probleme de sănătate grave. Gustările nu trebuie să se transforme în ronţăială, mai ales că  stomacul are nevoie să se odihnească, să digere mâncarea. Alegeţi întotdeauna un sandviş în defavoarea oricărui produs ambalat.

Copiii trebuie lăsaţi să se murdărească atunci cu mâncarea. Au nevoie să guste, să atingă, să se joace. Aşa pot dezvolta o relaţie sănătoasă cu alimentele. Atenţie şi la grimasele lor! Nu întotdeauna acestea arată că nu le place mâncarea. Este normal să reacţioneze mai neobişnuit la orice lucru nou.  Nu vă feriţi de grăsimi, mai ales în primii ani de viaţă. Pericolul în alimentaţia copiilor nu îl reprezintă grăsimile, ci zahărul.

The post Bolile şi alimentaţia copiilor, în viziunea specialiştilor appeared first on Bianca Moruș.

The post Chec cu spanac appeared first on Bianca Moruș.

The post Din prostia unei mame la primul copil. Ep. 2 – Hrana appeared first on Bianca Moruș.