Chec cu spanac
De când mă ştiu, am urât spanacul. Da’ urât, nu că nu-mi plăcea. Numai să aud cuvântul şi mi se făcea rău instantaneu. Când mânca cineva pe lângă mine, mă ridicam şi plecam. După ce am început celebra diversificare, cu copilul, am vrut, n-am vrut, a trebuit să îmi înfrâng repulsia pe care o simţeam faţă de vestita mâncare. Surpriză sau nu, nici fiică-mea nu a agreat-o. Aşa că am căutat alte metode să îl introduc în alimentaţia ei. Şi, neaşteptat, dar acum mănânc şi eu cu o plăcere nebună. Una din reţetele pe care eu le consider foarte reuşite este checul cu spanac. I-am spus aşa pentru că după ce am trântit ingredientele care mi-au trecut prin cap, am trântit la rândul ei compoziţia într-o formă de… aţi ghicit… chec.
Am bătut zdravăn un ou, peste care am turnat nemiloasă nişte iaurt(cred că era şi mai bună o smântână, dar nu aveam), am pus spanacul fiert preţ de vreo 4-5 minute, scurs şi tocat, nişte sare şi un pic de piper, apoi făină până mi s-a părut că a ajuns la o consistenţă potrivită. Am dat totul la cuptorul încins la 180 de grade, preţ de vreo 30 de minute. Timpul petrecut la copt depinde şi de cantitatea care v-a ieşit. Să-mi spuneţi dacă am avut dreptate şi v-a plăcut combinaţia!
Add A Comment