Profilul unui părinte inconştient

Degeaba vorbeşte lumea, degeaba vedem la televizor tot felul de cazuri care mai de care mai tragice, degeaba se dau amenzi, prostia nu are preţ. Că te joci cu viaţa ta, e o treabă. Că te joci cu vieţile celor din jur, deja mă enervează teribil. Dar când văd părinţi care se joacă cu vieţile propriilor copii, pentru asta îmi vin la gură o mulţime de invective. Văd în fiecare zi copii de-o şchioapă, care se plimbă prin maşini ca pe bulevard. Văd bărbaţi care îşi pun copiii în braţe, la volan, că aşa le place celor mici. Astăzi însă deja a fost mult prea mult. Bărbatul aflat la volan, căci era un bărbat, nu avea nici o problemă să îşi lase puştiul să ţină capul pe geam, inclusiv în mers. L-a pus să se retragă doar când a văzut poliţia în depărtare, semn că ştie că ce face este greşit. Singura lui teamă era amenda. Nu că băiatul lui ar putea deveni într-o secundă istorie. Nu cred în poveştile cu „nu vrea să stea un scaun”. Nu există aşa ceva. Este obligaţia ta să îi explici cât de periculos este. Faptul că i-ai dat viaţă nu îţi dă drept de viaţă şi de moarte asupra copilului. Dimpotrivă. Trebuie să faci totul ca să îl protejezi, pentru că la un moment dat nu vei mai putea să fii lângă el, să ai grijă să nu păţească nimic. Iar atunci va face ceea ce a învăţat acasă. Dacă tu i-ai explicat că trebuie să stea cu centura pusă şi tu ai mers la fel, identic va face şi copilul. Dacă tu i-ai explicat că nu traversezi decât pe verde şi oricum te asiguri înainte, atunci la fel va face şi el. Dacă tu îl laşi să scoată capul pe geam în mers, mi se pare că împingi mult prea departe răbdarea zeiţei Fortuna. Iar tu meriţi să ajungi în închisoare, chiar dacă prostia şi inconştienţa nu se pedepsesc astfel.