Replici de „încurajat” mamele

Ai zice că mamele sunt primele persoane care să te încurajeze când vine vorba de copii. Ei bine, lucrurile stau tocmai pe dos. Iată, în apărarea mea, câteva discuţii surprinse între mame.

– Deci, cum e cu copil?
– E bine. E cuminte. Doarme, mănâncă.
– Bucură-te cât mai poţi! Nu mai ţine mult.

– Cum e la grădiniţă?
– Super. S-a adaptat repede, îi place la nebunie.
– Şi de câte ori s-a îmbolnăvit până acum?
– O dată. Dar a fost lejer.
– E, stai liniştită, că o să se îmbolnăvească foarte des.
– Aşa m-a avertizat toată lumea, dar noi până acum am scăpat ieftin.
– Las’, că o să vezi tu la toamnă!

– A început să vorbească?
– E, nu cine ştie ce. Câteva cuvinte. E cam leneş.
– Lasă, zi mersi. Să vezi când o să înceapă, n-o să-i mai tacă gura. O să îţi iei câmpii.

– A început să facă la oliţă?
– Încă nu.
– Ai grijă. Să scoţi covoarele, să pui cer cearşafuri peste tot. O să-ţi distrugă toată casa.

– Când naşti?
– Peste două săptămâni.
– Dormi acum. Dormi şi ziua. Dormi şi noaptea. Că n-o să mai dormi toată viaţa.

– Să vezi ce o să te mai distrezi. O să-ţi vomite peste tot. Când o să îl schimbi, o să îl apuce atunci să facă şi o să te murdărească şi pe tine şi totul în jur. O să se umple de bube. Nici nu ştii ce te aşteaptă.

Nu zice nimeni că nu stau lucrurile exact ca în poveştile de mai sus, dar parcă uneori e mai bine să taci decât să descurajezi. Mai ales dacă respectiva persoană nu te-a rugat să îi spui în cel mai sincer mod ce urmează după apariţia copilului.

sursa foto: blog.thebump.com

Add A Comment