Omul sfinţeşte locul… şi hotelul

Eu am fost toată adolescenţa şi tinereţea mea un fel de „Sinaia girl”. Oraşul acela mi s-a părut mereu fascinant, cu poveşti la fiecare pas şi atmosferă boemă. Când îi auzeam pe alţii că merg în Predeal sau Buşteni, ridicam uşor din sprânceană(imaginativ, că în realitate nu pot face chestia asta) şi nu reuşeam să le înţeleg alegerea. Odată cu trecerea timpului am început şi eu să mai schimb lucrurile şi locurile. Am mai stat şi prin Predeal, dar n-am găsit vreodată acolo un loc despre care să zic că m-ar face să revin. E adevărat că nu sunt nici cea mai comodă persoană când vine vorba de locuri de cazare. Ba chiar aş spune că sunt cam scorpie la capitolul ăsta. Am desfiinţat de-a lungul timpului, cu argumente şi dovezi, locuri cu multe stele şi pretenţii. Am şi lăudat când a fost cazul, dar situaţiile astea sunt mult mai rare, din păcate. Aşa că vă puteţi imagina uimirea mea când am primit invitaţia de a testa serviciile unui hotel de Predeal. Nu să scriu un articol publicitar, ci să testez. Primul meu gând a fost că sunt inconştienţi. Apoi m-am gândit că poate oamenii chiar nu au motive să se teamă. Dar parcă asta tot fantasmagoric îmi părea. Şi cum curiozitatea mă rodea, am zis să merg şi să văd cu ochii mei care e realitatea.

Aşa că vinerea trecută, aproape de 10 seara, descindeam la Hotel Carmen. Obosiţi după o săptămână de muncă şi un drum nu tocmai lejer, nici prin cap nu ne-a dat să mai mergem şi să mâncăm ceva aşa că am urcat direct în cameră. Primul lucru ce mi-a atras atenţia: au luat numărul de la maşină şi numărul de telefon, în caz că se aglomera parcarea şi se blochează cineva. Ştiu, pare o prostie, dar numai eu ştiu de câte ori am înjurat pentru că se găsise vreun deştept să mă blocheze şi nu, n-a catadicisit să lase vreun număr de telefon în parbriz. Măcar aici ştiu că nu stau să se bazeze pe bunul-simţ al clienţilor.

Apucasem să îi rog să avem pat suplimentar în cameră dar când am deschis uşa, am constatat cu surprindere şi plăcere, n-are rost să mă ascund după deget, că am primit un apartament. Sigur, puteţi spune că aveau tot interesul să se prezinte bine. Aşa şi este! Dar nu ăsta a fost detaliul care m-a încântat cel mai tare(noi mai mereu luăm apartament, tocmai ca să avem loc suficient) ci faptul că aveai uşi la camere. Da, pare absurd, dar foarte multe apartamente din hoteluri nu au uşi între camere iar eu n-am reuşit să înţeleg nici până acum logica acestui fapt. Primeşti spaţiu dar intimitate, ioc. Plus, încă o bomboană: mobila din lemn, în stil clasic. Ştiţi cum îmi stă în gât când văd pal-ul acela ieftin la hoteluri cu pretenţii şi scoruri cât casa?

La capitolul curăţenie n-am găsit niciun cusur. Nici măcar unul, ceea ce este aproape dubios pentru că un singur loc am mai găsit în România până acum în care să nu găsesc eu un fir de păr, praf, o pânză de păianjen, orice de care să poţi să comentezi. Şi am verificat – nu era pregătit special pentru noi din punctul ăsta de vedere. Au mai venit nişte prieteni în acel weekend(nu ştia nimeni de la hotel că au vreo legătură cu noi) iar camera lor era la fel de curată. Plus că aceeaşi curăţenie domnea absolut peste tot, de la băi la locul de joacă, din restaurant la spa.

Fără să intenţionez să lungesc prea mult povestea, vă spun că la micul-dejun găsiţi cafea adevărată, nu apa chioară deja celebră în turismul autohton şi nu numai. Da, ştiu, pentru unii contează mâncarea dimineaţa(e bună, n-am avut ce să-i reproşez), dar mie-mi curge sânge-n cafea deci acesta era un detaliu esenţial pentru mine.

După o tură tare faină pe pârtie şi o coborâre nesperată, cu copil cu tot, pe jos, de pe Clăbucet, după-amiaza mi-am permis, cred, cea mai extravagantă chestie din ultimii 5 ani(pfff, ce plistisitoare trebuie să par/fiu): o oră singură, la spa. Bărbatul cu copilul din dotare s-au bălăcit la piscină iar eu am intrat(uşor debusolată, recunosc) pe mâna Gabrielei Mierliţa, mâna de fier la tot ce ţine de centrul spa al hotelului: sala de sport, piscina, jacuzzi, saună, cabinetele de terapii. Când a văzut că sunt cam paralelă când vine vorba de măşti, masaje şi altele din acelaşi registru, m-a întrebat dacă mă las pe mâna ei. Era tot ce îmi doream să aud. Aşa că m-am ales, pe rând dar nu mai ştiu dacă exact în această ordine, cu demachiere, tonifiere, peeling, hidratare, masaj facial, o mască minunată cu pulbere de aur cu efect de hidratare, lifting şi antioxidare şi cu 20 de minute doar pentru mine(cât timp am stat cu masca pe faţă).

Au fost cele mai ciudate 20 de minute din ultimii ani. Habar n-aveam ce să fac cu timpul acela venit brusc pe capul meu. Am aflat(nu că n-aş fi ştiut) că habar n-am să mă relaxez. Așa că am făcut şi cel mai neobişnuit selfie de până acum.

Am reuşit totuşi la un moment dat să mă desprind de toate cele din creier, ceea ce mi-a cam deschis apetitul pentru un astfel de răsfăţ. Iar în urma tratamentului faţa mea arăta atât de luminoasă şi de curată încât a fost prima dată când am ieşit fără stres şi fond de ten pe faţă printre oameni.

Trecând de la tratamente exterioare la unele interioare, am mâncat excelent în restaurantul lor dar trebuie să vă avertizez să vă feriţi de prăjituri. N-aveţi cum să mâncaţi doar una decât dacă sunteţi nişte ciudaţi cărora nu le plac dulciurile.

Şi toate astea sunt aşa datorită oamenilor. Eu sunt convinsă că de acolo pleacă tot. Sunt toţi zâmbitori, dornici să îţi sară în ajutor iar asta se simte în modul în care funcționează fiecare lucru în parte.

Ce alte avantaje am mai găsit eu la hotel: apropierea de gară şi pârtie, e perfect şi pentru zilele ploioase, în care nu poţi sta pe afară(au loc de joacă, bowling, spa-ul de care v-am spus, cofetărie, club) dar şi pentru când îţi petreci zilele pe pârtie sau în drumeţii şi vrei să revii într-un loc curat şi prietenos. Două lucruri am văzut că sunt prezentate ca dezavantaje de către unii clienţi: accesul către spa(se coboară 2 etaje pe scări, din hotel – e neobişnuit, aşa este, dar eu nu m-am simţit deranjată de asta, mai ales că era cald peste tot) şi apa rece din piscină(aici vă spun cum văd eu lucrurile: apa pare într-adevăr rece dacă intri în piscină ca să stai şi tu pe acolo, e perfectă dacă înoţi).

Prin urmare, pentru că eu chiar m-am simţit bine şi consider că e un loc în care merită să mergi – fie că vorbim de un weekend sau de o vacanţă serioasă – vă anunţ că dacă alegeţi să mergeţi la Hotel Carmen, aveţi 10% reducere atât la cazare cât şi la alte servicii, cu condiţia să introduceţi codul BiaM10 pe site-ul hotelului, la secţiunea rezervări – cod promoţional. Reducerea se aplică la suma finală, nu se poate cumula cu alte oferte iar codul este valabil până la 31 decembrie 2018, oricând, cu excepţia zilelor în care sunt sărbători legale.

Şi dacă tot vorbim de oferte, n-ar fi rău să aruncaţi un ochi şi pe ce au pregătit ei pentru Paşte, dacă nu v-aţi făcut încă planuri. O găsiţi aici. Şi poate ne vedem pe acolo, să ciocnim un ou-două. 😊

Dacă vreți să fiţi la curent cu noutățile de pe blog, nu uitaţi să daţi follow paginii mele de Facebook.