
Miopia la copii. Cum o depistăm şi ce avem de făcut astfel încât să nu scape de sub control
Incidenţa miopiei la nivel mondial este într-o creştere continuă, iar timpul tot mai mare petrecut în faţa telefoanelor mobile şi al computerelor nu ajută deloc în acest sens. Previziunile susţin că până în 2050 jumătate din populaţia lumii va suferi de miopie, iar cei mai vulnerabili sunt copiii. Marea problemă nu este însă afecţiunea în sine, miopia la copii ci ignorarea, în mod repetat, a controalelor oftalmologice, care pot scoate la iveală eventualele probleme şi, ulterior, nerespectarea controalelor periodice, menite să sesizeze în timp util eventuale creşteri ale dioptriilor.
De curând a intrat şi fiică-mea în rândul purtătorilor de ochelari pentru vedere la distanţă şi, bineînţeles, că prima întrebare a mea către medicul ei oftalmolog a fost: “Cu ce am greşit?” Eram deja convinsă că nu am fost suficient de strictă cu regulile legate de timpul petrecut în faţa ecranelor, că nu am stat suficient de mult cu gura pe ea atunci când ţinea cărţile mult prea aproape de ochi şi tot aşa. Sunt convinsă că mulţi dintre voi vă regăsiţi în imaginea părintelui care caută explicaţia în propriile erori. În realitate, cauzele sunt multiple şi unele lucruri chiar nu sunt în controlul nostru.
Dacă tot am căutat să aflu eu cât mai multe despre acest subiect am zis să împărtăşesc informaţiile obţinute şi cu voi. Am stat de vorbă cu dr. Roxana Cozubaş, medic primar oftalmolog, Doctor în Ştiinţe Medicale, omul care a reuşit nu doar să-i înlăture Dianei teama de oftalmolog, dar care a învăţat-o şi cât de important e să vină la timp şi cu drag la controalele periodice.
Aici, un articol despre primele probleme oftalmologice şi întâlnirea salvatoare cu dr. Roxana Cozubaş: Problemele oculare ale copilului se tratează la oftalmolog, nu la pediatru (biancamorus.ro)
Ce este miopia și de ce este atât de important să o depistăm în timp util?
Miopia apare cu precădere din cauza creșterii în lungime a axului ocular. Practic, pe parcursul dezvoltării generale a vederii, ochiul trebuie să crească până pe la 3-5 ani mai accelerat, iar ulterior, foarte lent, până la vârsta de 18-20 de ani. Uneori, din motive parțial cunoscute, această creștere bruscă din prima parte a vieții mai continuă și după 6-8 ani de viață, astfel că ochiul se tot alungește. Din păcate, această alungire în exces nu vine la pachet numai cu ochelarii de minus cu lentile groase, ci și cu afecțiuni care pot apărea pe tot parcursul vieții – suferință maculară de cauză miopică (pierdere de câmp vizual, uneori chiar central), risc crescut de glaucom, cataractă (creșterea presiunii intraoculare), mergând până la dezlipire de retină cu pierdere totală și irecuperabilă de vedere.

Se poate reduce? Dacă da, cum?
Din păcate, nu. Odată instalată, miopia știe numai să crească și, la un moment dat, să stagneze. De aceea este important să o prevenim cât mai de timpuriu în viața copilului, mai ales dacă există factori genetici implicați.
Știai că un copil cu un părinte miop are risc de 3 ori mai mare de a dezvolta miopie față de unul care nu are părinți miopi? Iar la copilul cu ambii părinți miopi acest risc crește de 6 ori.
Ce este important să ştim despre corectarea miopiei? Dar despre prevenţie?
Așa cum spuneam, miopia nu se poate corecta, dar este foarte important să o prevenim printr-o serie de sfaturi cu care toți copiii pleacă de la consultație (indiferent dacă au risc sau nu de a dezvolta miopie):
– Minim 2 ore pe zi de timp petrecut afară, în lumina naturală – ochii privesc la distanță mult (alergat, mers cu bicicleta etc. – trebuie să formeze imagini la distanțe mari, să anticipeze distanțele, moment în care ochii se relaxează).
– Alternarea distanțelor de lucru – după un efort vizual intens de aproape (citit cărți, scris) trebuie să vină o perioada de privit la distanță mare (televizor sau măcar un laptop/monitor la o distanță mare de ochi – 1 metru, ieșit afară în aer liber).
– Menținerea unei posturi corecte în bancă – spatele drept și brațul cu antebrațul să formeze un unghi drept, pe lângă corp, sau cum le zic eu copiilor – cartea la buric și spatele drept! Descurajați cititul pe burtă, lungit în pat, pe jos, în pat, cu cartea pe genunchi și genunchii aduși la piept – toate aceste poziții scurtează distanța de la ochi la obiectul privit, distanță care ar trebui să fie de 40 cm (orice micșorare a acestei distanțe vine cu un efort suplimentar din partea ochilor, efort care, adunat în luni/ani de zile, duce la apariția și la creșterea miopiei (un fel de adaptare a ochilor – “De ce să mă mai chinui să văd la distanță, dacă mă ține numai în vedere de aproape mereu?”
– O alimentație bogată în legume și fructe în stare proaspătă ajută la menținerea unui nivel corect de pigment în interiorul retinei (țesutul de pe fundul de ochi), la fel ca și un nivel corect de vitamina D în sânge (chiar dacă oferiți copiilor suplimente, aceasta trebuie testată periodic, deoarece sunt dese cazurile în care anumite branduri de vitamine nu se absorb corect de către unii pacienți).
– Nu în ultimul rând și motiv de ceartă permanentă în familiile din ziua de azi – statul la ecrane este adesea incriminat în studii precum că induce apariția miopiei sau “ajută” la dezvoltarea ei accelerată – alegeți un ecran mare și departe (minim laptop la 1 metru de ochi, însă ideal TV sau proiector pe perete – cea mai bună variantă).
Ştiu că cea mai mare provocare este pentru copiii aflaţi în creştere, când lucrurile pot scăpa uşor de sub control. Care este perioada critică şi ce avem de făcut?
Într-adevăr, perioada critică este atunci când copilul are puseele de creștere, începând cu vârsta de 5-6 ani și culminând cu adolescența, perioadă în care organismul și ochii, implicit, au perioade când se dezvoltă brusc, într-o perioadă scurtă de timp.
Uneori, deși pacientul a fost examinat anterior acum 1 an, maxim 1.5 ani, constatăm că dioptria măsurată acum este de -2.00, am avut chiar și -3.00 prima pereche de ochelari. Modificările sunt lente, copilul nu își dă seama că se schimbă ceva în vederea lui, de cele mai multe ori părinții îl ceartă la consult pe motiv că nu a semnalat nimic. Nu a făcut asta pentru că nu și-a dat seama. Cum le zic eu părinților: nu te culci bine și te trezești chior, lucrurile acestea iau luni/ani de zile ca să se instaleze.
Însă adesea există indicii – copilul cere să fie mutat mai în față la școală, se apropie de TV, nu mai rămâne în canapea/fotoliu, pe stradă mijește ochii și se plânge că nu vede bine seara (de multe ori acest semn e pus pe seama oboselii, însă mai bine verificați la un consult oftalmologic).

Ce tip de ochelari/lentile le recomanzi copiilor cu miopie?
Din fericire, în ziua de astăzi avem multiple variante să încetinim progresia miopiei, odată instalată. Avem ca opțiune, într-o prima fază, ochelari cu lentile speciale, având ca design un tratament pentru stoparea miopiei. Cea mai bună opțiune în această zi o reprezintă lentilele Stellest de la Essilor, acestea având cele mai bune rezultate în studii pe termen lung, aducând stoparea evoluției bolii la 2 din 3 copii, unul din trei având în continuare o evoluție, însă mai lentă decât dacă nu ar fi purtat aceste lentile speciale.

Copiilor care nu pot purta sau nu doresc să folosească ochelari le recomandăm lentile de contact de noapte (ortokeratologie), metodă având aproape 20 de ani vechime în lume, cu rezultate foarte bune. Copilul doarme noaptea cu lentilele pe ochi, a doua zi le dă jos și vede bine toată ziua fără ochelari, până seara, când procesul se reia. Trebuie menționat şi că această variantă implică mult mai multe controale periodice, fiind vorba despre lentile care remodelează suprafața ochiului.
Putem vorbi de anumite interdicţii pentru copiii cu miopie? Ce anume trebuie să respectăm astfel încât să nu se agraveze lucrurile?
Da. Odată instalată miopia, pentru a nu se agrava și mai tare, este bine să se reducă expunerea la ecrane mici (telefon, tabletă) și să se ia măsuri de corecție care să ajute la stoparea progresiei (ochelari sau lentile speciale). Desigur că nu strică să respecte în totalitate sfaturile prezentate în zona de prevenție.
Să fim sinceri: mulţi dintre părinţi se tem de costurile pe care le implică aceste metode de tratament. Cât costă fiecare în parte şi care sunt avantajele şi dezavantajele lor?
Dacă vorbim de ochelari, lentilele Essilor Stellest, de care am pomenit mai devreme, sunt în jur de 1500 RON perechea, cost la care se adaugă costul ramei și al montajului lor. Dar, un lucru demn de menționat, am avut mulți copii la care nu a fost necesară schimbarea lentilelor nici la 1.5 ani distanţă (a treia vizită de la prescrierea lor) pentru că dioptriile au stagnat. Dacă facem calculul la cât costă ochelarii clasici pentru miopie şi cât de des trebuie schimbate lentilele, din cauza creşterii constante a dioptriilor, ajungem cam la aceleaşi costuri, dar cu “preţ” mai mare în ceea ce priveşte evoluţia dioptriei.
În ceea ce privește ortokeratologia, lentilele de noapte costă 3500 RON pentru un an, cost la care se adaugă soluțiile de întreținere (aproximativ 1500 RON) și consulturile periodice, deci, da, sunt mai costisitoare. Aduc însă un beneficiu major prin renunțarea la ochelari pe parcursul zilei, ceea ce, pentru un sportiv de performanță poate însemna un antrenament mai bun și rezultate excepționale în domeniul în care activează.

Ce facem cu copiii care refuză să poarte ochelari? Cum abordăm problema astfel încât să înţeleagă că au nevoie de ei?
În cazul miopiei nu prea ne întâlnim cu refuzul purtării ochelarilor, deoarece beneficiul este instant – copilul pune ochelarii la ochi și vede mult mai bine, astfel că ajunge să fie dependent de ei în scurt timp. De altfel, lentillele Essilor Stellest sunt lentile de tratament, destinate a fi purtate minim 12 ore pe zi pentru a-și face efectul. Lentilele sunt organizate cu zona centrală cu dioptria de care are nevoie copilul, iar în jurul acelei zone sunt peste 1000 de mini-lentile cu altă dioptrie, dispuse concentric, astfel încât vederea de aproape să se facă fără efort și imaginea formată pe retină să nu ducă la accelerarea progresiei miopiei, cum se întâmplă la lentilele obișnuite, care au o singură dioptrie pe toată suprafață lor.
Timpul de adaptare cu aceste lentile este minim, de cel mult câteva zile, de cele mai multe ori copiii sub 10 ani nesesizând nicio diferență față de o lentilă obișnuită.
Pe dr. Roxana Cozubaş o găsiţi aici: Dr. ROXANA COZUBAŞ ✭ Doctor Oftalmolog in Bucuresti Programari ✭ Ocuvista, iar pentru mine e o mare uşurare că pot merge şi eu la controale în acelaşi timp cu pitica. Cum era de aşteptat – de, vârsta nu iartă pe nimeni 😊, la ultimul control am primit şi eu recomandare pentru ochelari – în cazul meu, pentru apropiere. O ocazie bună să nu facem tragedie din nimic, ci să ne distrăm alegând rame potrivite.

Add A Comment